Dosarul Foresta Nehoiu, în care Omar Hayssam a fost condamnat definitiv de către instanţa supremă, în iunie 2010, la trei ani de închisoare, se rejudecă doar pe latură civilă.
La termenul de joi al dosarului, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au amânat judecarea din cauza lipsei de procedură privind citarea lui Omar Hayssam şi au dat termen pe 30 septembrie. Până la următorul termen stabilit de instanţă, Omar Hayssam va trebui citat prin Administraţia Naţională a Penitenciarelor.
Omar Hayssam a fost condamnat definitiv, în lipsă, în trei dosare, la 20 de ani, 16 ani şi, respectiv, trei ani, pentru răpirea celor trei jurnalişti, înşelăciune în cazul „Volvo” şi fraude în cauza „Foresta Nehoiu”.
În dosarul „Foresta Nehoiu”, Omar Hayssam a fost condamnat definitiv de către instanţa supremă, în iunie 2010, la trei ani de închisoare, după ce instanţele inferioare dispuseseră achitarea lui şi a celorlalţi inculpaţi.
Hayssam a fost acuzat că a încheiat contractul de privatizare a societăţii Foresta SA Nehoiu (judeţul Buzău) şi apoi, în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie şi împreună cu Gheorghe Iosif, vicepreşedinte al Consiliului, a dispus, în octombrie 2001-iulie 2004, vânzarea activelor societăţii, mai ales terenuri.
Mohamad Omar şi El Assal Emil Raja au fost condamnaţi la doi ani de închisoare cu executare, iar Gheorghe Iosif, judecat pentru crimă organizată şi bancrută frauduloasă, şi Carmen Marilena Popa, judecată pentru fals intelectual, au fost condamnaţi la doi ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei şi interzicerea unor drepturi, respectiv şase luni de închisoare cu suspendare.
Activele SC Foresta Nehoiu – una dintre firmele deţinute de Omar Hayssam – vor fi evaluate şi scoase la licitaţie publică, sumele obţinute urmând să fie folosite pentru achitarea datoriilor către creditori, după ce instanţa de judecată va dispune anularea contractelor frauduloase, a anunţat Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) în 1 august.
Potrivit DIICOT, la 1 iunie 2005, lichidatorul judiciar al debitoarei SC Foresta Nehoiu SA, desemnat de către Tribunalul Bucureşti, a înregistrat tabelul definitiv al creanţelor împotriva averii debitoarei, valoarea totală fiind de 323.915.244.487 de lei (peste 32 milioane lei în prezent).
„Lichidatorul a inventariat, la data de 19 mai 2005, bunurile care erau înregistrate în evidenţa contabilă a debitoarei şi care urmau a fi evaluate şi valorificate prin licitaţie publică. Pentru reîntregirea patrimoniului SC Foresta Nehoiu SA, la data privatizării, lichidatorul judiciar a instituit sechestru asigurator asupra a 31 active înstrăinate în perioada 21 noiembrie 2001-10 noiembrie 2004. Măsura a fost transmisă Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Buzău pentru înregistrarea în Cartea Funciară”, a precizat DIICOT.
De asemenea, la Tribunalul Bucureşti, au fost formulate cereri de anulare a tuturor contractelor de vânzare-cumpărare (terenuri, construcţii, utilaje) încheiate în cei trei ani anterior deschiderii procedurii prevăzută de Legea nr 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului . „Aceste cereri sunt în curs de soluţionare de către judecătorul sindic, în cadrul aceleiaşi proceduri prevăzute de Legea nr.64/1995 republicată şi modificată”, au mai arătat procurorii.
În final, se va proceda la evaluarea activelor şi scoaterea lor la vânzare prin licitaţie publică, sumele astfel obţinute urmând a fi destinate în totalitate pentru achitarea datoriilor către creditori, după ce instanţa de judecată va dispune anularea contractelor frauduloase, potrivit DIICOT.
„Pentru stabilirea exactă a părţii civile, s-a înaintat adresă către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) în vederea, de către aceasta, a constituirii de parte civilă. Conform adresei nr.9028/2.06.2005, AVAS a comunicat că, întrucât suma de 77.247.732.078 lei reprezintă diminuarea valorii activelor SC Foresta Nehoiu SA, partea civilă cu privire la acest prejudiciu trebuie să se constituie SC Foresta Nehoiu SA, iar un eventual prejudiciu cauzat AVAS, ca urmare a desfiinţării contractului de vânzare-cumpărare din 2000, va fi stabilit ulterior în faţa instanţelor de judecată”, au precizat procurorii.
După ce a fost adus în ţară, Omar Hayssam a depus, în 1 august, la instanţa supremă, două contestaţii în anulare, în dosarul de terorism şi în dosarul „Volvo”, prima având termen în 24 ianuarie 2014, iar cea de-a doua în 15 ianuarie 2014. Admiterea unei contestaţii în anulare duce la rejudecarea dosarului.
În 31 iulie, Omar Hayssam a arătat la Tribunalul Bucureşti, unde s-a judecat propunerea de arestarea preventivă a lui pentru înşelăciune şi delapidare, că solicită atât justiţiei române, cât şi autorităţilor internaţionale, să-i fie redeschise toate dosarele, pentru „aflarea tuturor adevărurilor”.
„Vreau redeschiderea tuturor dosarelor mele, pentru aflarea tuturor adevărurilor (…) Să se rejudece, ca să pot aduce probe, să arăt toate adevărurile, să se ştie tot”, a declarat Hayssam, în sala de judecată.
Omar Hayssam a fost trimis în judecată în 14 octombrie 2005 şi condamnat definitiv, în lipsă, în 20 februarie 2008, la 20 de ani de închisoare. Hayssam a primit pedeapsa pentru implicarea în răpirea jurnaliştilor Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian, în martie 2005, la Bagdad.
În noiembrie 2012, instanţa supremă l-a condamnat definitiv pe Omar Hayssam la 16 ani de închisoare în dosarul „Volvo”, în care a fost acuzat că a înşelat patru firme cu 1,6 milioane de euro, de la care a luat în leasing mai multe utilaje, trimise în Siria şi Egipt la firmele controlate de el.
Hayssam este judecat şi pentru trecerea frauduloasă a frontierei de stat, alături de fraţii acestuia, Mukhles şi Mahmoud, şi de omul de afaceri Mustafa Tartoussi. În acest dosar, în 8 octombrie 2012, Omar Hayssam a fost condamnat de Curtea de Apel Oradea la doi ani de închisoare cu executare pentru trecerea frauduloasă a frontierei, în timp ce Mustafa Tartoussi, Mukhles şi Mahmoud Omar, acuzaţi că i-ar fi înlesnit fuga din ţară, au fost achitaţi. Sentinţa nu este definitivă, fiind atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Instanţa a stabilit următorul termen în dosar la 12 septembrie.
El mai are două dosare deschise de DIICOT, unul pentru înşelăciune şi delapidare, iar al doilea, pentru spălare de bani, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.
Hayssam este vizat şi într-un dosar de la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), privind privatizarea IPRS Băneasa, cauza vizând depunerea mai multor înscrisuri false referitoare la experienţa şi capacitatea financiară a firmei reprezentate de sirian, pentru a putea participa la procedură.
Omar Hayssam a fost predat Poliţiei Române în dimineaţa zilei de 19 iulie, anunţa purtătorul de cuvânt al şefului statului, Bogdan Oprea.
În 23 iulie, Poliţia Română arăta că Omar Hayssam a fost transferat dintr-un centru de reţinere şi arest preventiv al IGPR, în care a stat de la aducerea lui în ţară, într-o unitate din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Reprezentanţii ANP au precizat ulterior că Omar Hayssam se află din 23 iulie în custodia Penitenciarului Bucureşti Rahova şi este cazat într-o cameră cu „profil de carantinare-observare”.
În martie 2005, jurnaliştii Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian au fost răpiţi la Bagdad.
În 5 aprilie 2005, Omar Hayssam a fost reţinut şi, deşi preşedinţia anunţa atunci că este acuzat de implicare în răpirea jurnaliştilor Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian, la Bagdad, el a fost arestat preventiv pentru infracţiuni economice, într-un alt dosar.
La aproape un an şi o lună de la plasarea lui în arest, instanţa a acceptat să îl elibereze, din motive medicale, la propunerea procurorului Ciprian Nastasiu, cel care ceruse şi arestarea sirianului. Eliberarea a fost cerută pe motiv că starea de sănătate a lui Hayssam s-a degradat, după operaţia pentru cancer la colon. Hayssam a fost operat în 17 ianuarie 2006, la Spitalul Penitenciar Rahova.
În 30 iunie 2006, Hayssam a fugit din România la bordul unei nave. Fuga acestuia a determinat revocarea din funcţii a şefilor SRI, SIE şi DGIPI, Radu Timofte, Gheorghe Fulga şi Virgil Ardelean, dar şi a procurorului general al României Ilie Botoş, în 20 iulie 2006.
Omar Hayssam a fost dat în urmărire generală la nivel naţional şi internaţional, în baza unui mandat de arestare preventivă emis în lipsă de către Curtea de Apel Bucureşti, în iulie 2006.
