‘Ar trebui să ieşim din paradigma statului social şi a cetăţeanului asistat pentru că suntem, de vreo 23 de ani, într-o economie de piaţă şi care, sigur, are alte principii şi valori care ar trebui să guverneze un stat democratic. Principala valoare sau virtute este munca. Şi iniţiativa privată şi competitivitatea. Şi liberul acces, al oricărui cetăţean, la muncă şi la orice demnitate sau orice poziţie publică. Mai este şi dreptul fiecărui cetăţean la prosperitate, dar aceasta nu trebuie aşteptată cu mâna întinsă, ca să vină de la stat. Ne aflăm încă în acea paradigmă a statului care dă multe pomeni, vreo 50 de pomeni la număr care grevează, în fiecare an, cu multe miliarde de euro, un buget din ce în ce mai sărac şi mai peticit’, a spus Remus Borza.
Acesta a precizat că ‘9,3 milioane de români sunt asistaţi social cu 50 de pomeni care grevează bugetul statului cu 17 miliarde euro, în fiecare an’.
Remus Borza, care este şi administratorul judiciar al Hidroelectrica SA, a subliniat că această companie, chiar dacă este de stat, ar trebui să funcţioneze după aceleaşi reguli, principii, ca şi firmele private, respectiv, ‘eficienţa economică şi maximizarea profitului’, nu să acorde ‘pomeni’ şi ‘să finanţeze investiţiile altora’.
‘Sunt multe pomeni la Hidroelectrica. Sunt mai mult de 70 de sporuri, inclusiv unul pentru refacerea capacităţii de muncă la revenirea din concediu. Şi atunci nu trebuie să ne mire că 1.643 de euro este cheltuiala salarială medie pe angajat la Hidroelectrica, în condiţiile în care salariul mediu pe economie este de 250 euro, iar un profesor sau un medic rezident au 300 de euro pe lună’, a spus administratorul judiciar al Hidroelectrica.
În opinia sa, la Hidroelectrica, la Oltchim şi la majoritatea companiilor de stat schema de personal este supradimensionată şi supraîncărcată, iar personalul este caracterizat de autosuficienţă, blazare şi chiar de mediocritate.
‘La financiar-contabilitate (la Hidroelectrica – n.r.) sunt 194 de salariaţi şi cred că orice mare firmă internaţională ar fi invidioasă pe această armată de specialiste. Dar optimizările fiscale sunt zero: în 2011, Hidroelectrica a plătit un impozit pe profit de 83,7%. Dacă impozitul pe profit în România este de 16% şi noi plătim de peste 5 ori mai mult, înseamnă că suntem ori şmecheri ori proşti’, a spus Remus Borza, adăugând că la IT lucrează 146 de angajaţi ‘toţi de o mediocritate revoltătoare’.
Referindu-se apoi la selecţia resurselor umane, administratorul judiciar al Hidroelectrica s-a întrebat dacă angajarea a câte 10-11 persoane din aceeaşi familie a avut la bază, în toate cazurile, competenţa profesională.
‘După ieşirea din insolvenţă, Hidroelectrica nu va mai fi o companie a clanurilor, a acelor familii – din 5.000 de salariaţi, acum 2.473 sunt rude între ei. Totodată, la Hidroelectrica, nimeni nu va mai avea garantată stabilitatea locului de muncă. Idem şi la Oltchim. Stabilitatea locului de muncă necondiţionată de valoare şi performanţă a condus la suficienţă şi blazare, la Hidroelectrica, la Oltchim şi la toate companiile de stat’, a afirmat Remus Borza.
Hidroelectrica va ieşi din insolvenţă la 26 iunie şi va fi o altă societate. ‘Este deja alta, faţă de cea de acum un an’, a apreciat reprezentantul EURO Insol, prezentând o serie de rezultate financiare.
Astfel, în primul trimestru din acest an, Hidroelectrica a raportat un profit de 144 milioane lei, o cifră de afaceri majorată cu 90 milioane lei, faţă de perioada similară din 2012 – de la 571 milioane lei la 661 milioane lei, fluxurile de trezorerie negative înjumătăţindu-se, de la 781 milioane lei la 320 milioane lei, dar ‘vor intra pe plus’.
Prin Bugetul de Venituri şi Cheltuieli, Hidroelectrica şi-a propus pentru acest an un profit record de 434 milioane lei, adică de aproximativ 8 milioane de euro lunar, după ce, în primele trei luni din 2013, a înregistrat 11 milioane de euro profit lunar.
Vineri, în cadrul conferinţei de Dreptul afacerilor, Remus Borza, în calitate de administrator judiciar a prezentat un studiu de caz referitor la insolvenţa Hidroelectrica.
