Totodată, aceştia spun că păstrarea clasei a IX-a la învăţământul gimnazial nu este un lucru bun pentru sistem din cauza lipsei infrastructurii şi a resursei umane.
„Încă de la discutarea Legii Educaţiei Naţionale am avut această problemă. Prin clasa a IX-a la gimnaziu se aglomerau foarte mult şcolile. Nu exista infrastructură şi nici resurse umane. Se dădeau peste cap normele didactice şi nu existau laboratoare”, a declarat, miercuri preşedintele FNAP, Mihaela Gună.
Potrivit acesteia, clasa a IX-a la gimnaziu, prevăzută în Legea Educaţiei Naţionale, ar fi limitat copiii din mediul rural doar la nouă clase.
Gună a mai spus că şi din punctul de vedere al violenţei păstrarea elevilor de clasa a IX-a la generală ar fi fost nepotrivită.
„Ar fi fost nepotrivit ca un copil de şase ani să înveţe alături de unul de 15 – 16 ani”, a precizat Gună.
Totodată, ea a susţinut că trei ani de liceu sunt insuficienţi pentru ca elevul să se pregătească şi să facă performanţă.
„Liceul trebuie să fie de minim patru ani. Încă de la discuţia Legii Educaţiei Naţionale care este în vigoare am susţinut acest lucru”, a spus reprezentantul FNMAP.
În ceea ce priveşte evaluarea transdisciplinară, Gună a arătat că încă de la discutarea Legii Educaţiei Naţionale părinţii au avut o obiecţie în acest sens întrucât o reformă nu se începe cu o evaluare.
„În România întâi facem evaluare şi apoi învăţăm. Nu se poate face o evaluare transdisciplinară cât timp disciplinele nu sunt transdisciplinare. Această evaluare nu ar trebui notată. Cele de la sfârşit de ciclu ar trebui notate. La noi ar trebui să se predea întâi şi apoi să se evalueze”, consideră reprezentantul FNAP.
La rândul său, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, Iulia Miron, a declarat pentru AGERPRES că susţine revenirea clasei a IX-a la liceu pentru că trei ani alocaţi acestui tip de nivel de învăţământ sunt prea puţini.
În opinia acesteia, menţinerea clasei a IX-a la gimnaziu ar fi fost greoaie din cauza lipsei de spaţiu în şcoli şi ca urmare a problemei resursei umane.
De asemenea, reprezentanţii profesorilor (FSLI) salută propunerea ministrului Educaţiei, Remus Pricopie, de a rămâne clasa a IX-a la liceu.
Sindicaliştii reamintesc, printr-un comunicat remis AGERPRES, că nu au fost de acord cu introducerea clasei a IX-a la gimnaziu înainte de adoptarea Legii Educaţiei Naţionale.
Potrivit FSLI, mutarea clasei a IX-a la gimnaziu, după cum prevede Legea Educaţiei Naţionale, nu este o soluţie bună din cauză că elevii ar urma să fie ”aruncaţi pe piaţa muncii” fără niciun certificat de competenţă.
La rândul său, preşedintele Federaţiei „Spiru Haret”, Marius Nistor, consideră că decizia Ministerului Educaţiei Naţionale este benefică, în concordanţă cu interesul copiilor şi al sistemului educaţional.
Nistor a mai spus că în realizarea Legii Educaţiei Naţionale nu s-a ţinut cont de părerea cadrelor didactice atunci când s-a decis trimiterea clasei a IX-a de la liceu la gimnaziu.
„Dorinţa cadrelor didactice a fost rămânerea clasei a IX-a la liceu şi nu trimiterea ei la gimnaziu”, a spus Nistor.
Ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, a propus marţi comisiei de specialitate de la Camera Deputaţilor o serie de modificări la Legea învăţământului, printre care revenirea clasei a noua la liceu.
„Clasa a noua va rămâne în cadrul liceului. Ministerul Educaţiei a prezentat comisiei un punct de vedere în legătură cu acest lucru: această clasă trebuie să revină la liceu, altfel, vom asista la o bulversare extrem de mare, aşa cum s-a mai întâmplat de când tot implementăm Legea 1/2011. Eu nu am văzut un concept educaţional care să justifice mutarea clasei a noua de la liceu. Există ţări care prin tradiţie au liceul de trei ani şi au infrastructura şcolară construită în această logică, aşa cum există ţări care au liceele de patru ani”, a declarat Pricopie, la Palatul Parlamentului.
