În valoare brută, creditele pe pierdere, adică cele care înregistrează restanţe de peste trei luni, au urcat în România de aproape trei ori în perioada iunie 2008-iunie 2009, la 15,8 miliarde de lei.
În plus, în iulie, rata creditelor neperformante a urcat brusc la peste 8,7%, potrivit statisticilor Băncii Naţionale a României. Pe celelalte categorii de întârzieri, adică împrumuturile substandard şi îndoielnice, volumul a urcat la peste 22 miliarde de lei.
“Mă aştept la o creştere a restanţelor mai mari de 90 de zile pe segmentul populaţiei, din cauza şomajului, însă ritmul cu care se vor majora va fi mai încetinit. Companiile vor înregistra întârzieri la plată, întrucât rezultatele financiare din ultimele luni nu sunt promiţătoare. Restanţele vor creşte până la jumătatea anului viitor şi vor scădea când economia îşi va reveni”, spune Ionuţ Dumitru, economist-şef la Raiffeisen Bank.
Un raport recent al Deutsche Bank comenta că avansul creditelor neperformante a fost relativ limitat în Cehia şi în Ungaria, însă ar putea creşte la cel mult 5% în a doua jumătate a anului viitor.
În Cehia, de exemplu, rata creditelor neperformante a crescut la 1,8% la sfârşitul lui iunie, de la 1,2% în aceeaşi lună din 2008, potrivit datelor băncii centrale locale. Pentru România însă Deutsche Bank avansa cifre deloc optimiste şi arăta că neperformantele ar putea atinge un nivel de 15-20% în următorul an.
Şerban Epure, directorul general al Biroului de Credit, spune că numărul restanţierilor înregistraţi a crescut, în medie, cu 10% de la o lună la alta, în condiţiile în care cei mai mulţi datornici sunt raportaţi pentru credite de consum, pe locul al doilea fiind posesorii de carduri de credit. Acesta precizează însă că au existat şi luni în care avansul a fost sub 10% “şi este clar că nu putem vorbi încă de limitarea acestei creşteri”. Reprezentantul Biroului de Credit a reamintit că restanţele la împrumuturile bancare creşteau şi înainte de declanşarea crizei, dar într-un ritm normal, corelat cu avansul activităţii de creditare.
“Pot să vă spun că am moştenit în sistem şi persoane înregistrate cu credite la 12-13 bănci sau alte instituţii financiare, însă în cazul multora sunt împrumuturi luate înainte ca băncile să înceapă să transmită masiv informaţii. Noi punem la dispoziţie date din 2005, dar abia din 2007 sunt informaţii consistente”, a precizat Epure.
Directorul Biroului de Credit a arătat că, în luna septembrie, numărul interogărilor a fost de 600.000, în scădere puternică faţă de intervalul corespunzător al anului trecut, pe fondul diminuării activităţii de creditare. La Biroul de Credit sunt înregistraţi debitori care au credite de valori de sub 20.000 de lei.
De asemenea, numărul celor care înregistrează restanţe la credite cu valori mai mari de 20.000 de lei a crescut în august cu 5,3% faţă de iulie, până la 206.873 de persoane. Aceştia reprezintă mai mult de o cincime din totalul debitorilor cu restanţe, de aproape un milion de persoane, conform Centralei Riscurilor Bancare (CRB).
Cererea de credite a fost afectată în primul semestru de continuarea deteriorării situaţiei economice şi a aşteptărilor legate de evoluţia viitoare a veniturilor, dar şi de plasarea costurilor împrumuturilor noi la niveluri înalte, arată datele Băncii Naţionale. În prima jumătate a anului, creditul pe termen lung şi-a redus de aproape patru ori dinamica anuală reală, până la 9,1%, în timp ce soldul creditelor pe termen mediu şi scurt s-a situat la un nivel apropiat celui de la finele lui 2008.
În Polonia, situaţia arată semnificativ mai bine, deşi se înregistrează o rată a întârzierilor la plată mai mare decât în alte ţări din regiune. Spre exemplu, volumul creditelor neperformante a urcat cu 69%, la un nivel de 41 miliarde de zloţi la sfârşitul celui de-al doilea trimestru. Astfel, ponderea creditelor cu probleme a crescut la aproape 6,6% în iunie 2009, de la 5% în aceeaşi lună a anului trecut.
Banca centrală poloneză foloseşte însă alte metode de calcul a creditelor neperformante, care iau în calcul întârzierile la plată de peste trei luni la credite, în general, şi cele de peste şase luni la împrumuturile de consum.
