Faptul că cetăţenii celor trei state menţionate din UE trebuie să deţină o viză pentru a veni în Canada ”este o mare sursă de iritare. Aceste ţări membre nu sunt deloc mulţumite”, a declarat Brinkmann, citat de Embassy. „Îşi vor da, oare, aprobarea aceste state membre la un acord dacă există încă vizele? Probabil că nu”, a spus ambasadorul canadian. „Iar apoi, dacă se ajunge la Parlamentele naţionale, vă puteţi imagina ce se va întâmpla acolo”, a adăugat el.
Potrivit Globe and Mail, este un termen dur, care a creat o legătură neobişnuită: guvernul Harper se grăbeşte să schimbe modul de funcţionare al legislaţiei privind refugiaţii astfel încât să poată parafa acordul comercial european.
Legătura s-a creat din cauză că cele trei ţări – Cehia, Bulgaria şi România – sunt nemulţumite de faptul că Ottawa cer ca cetăţenii lor să obţină vize pentru a veni aici. Canada a introdus o restricţie de viză pentru Cehia în 2009, susţinând că prea mulţi cetăţeni cehi romi solicită statutul de refugiat atunci când sosesc în Canada.
Guvernul Harper a insistat că poate rezolva disputa vizelor prin reforma privind refugiaţii care va grăbi cererile solicitanţilor statutului de refugiat din ţări considerate sigure, astfel că cei care sunt refuzaţi sunt repatriaţi rapid. În acest fel, restricţiile de viză ar putea fi rapid ridicate.
Ottawa a informat UE că ţările membre sunt considerate sigure, astfel că restricţiile de viză vor fi ridicate.
Influentul ziar de politică externă din Canada, Embassy, notează că înainte ca un acord comercial să devină operativ, este necesar ca state membre ale UE să fie de acord, ceea ce înseamnă că Canada ar trebui să mulţumească Bulgaria, România şi Republica Cehă, care sunt iritate de obligativitatea vizelor canadiene impusă cetăţenilor lor. Acordul ar fi cel mai ambiţios acord comercial al Canadei de după NAFTA, iar guvernul canadian se aşteaptă ca el să aducă o infuzie anuală de 12 miliarde de dolari economiei.
Discuţiile oficiale în vederea unui Acord Economic şi Comercial Cuprinzător Canada-UE au început în mai 2009, aminteşte Embassy. A noua rundă de negocieri s-a încheiat în octombrie 2011, ambele părţi făcând schimb de oferte privind serviciile şi investiţiile, iar anterior privind mărfurile şi achiziţiile publice.
„Am făcut schimb de oferte privind aproape toate problemele, dar nu încă privind aspectele mai sensibile”, a declarat Maurizio Cellini, şeful secţiei de afaceri economice şi comerciale a delegaţiei UE în Canada, şi el prezent la întâlnirea cu reporterii.
Sectorul agricol este un „obstacol mare”, a precizat Cellini. UE vrea mai mult acces la piaţa produselor lactate din Canada. Datorită sistemului de gestionare a achiziţiilor din Canada, UE are în prezent o cotă de import mică, existând taxe mari care fac ca brânza europeană şi alte produse lactate să fie scumpe în Canada. „Ceea ce dorim este mai mult acces pe piaţă pentru produsele noastre lactate, deoarece avem o cotă mică”, a declarat ambasadorul Brinkmann.
Guvernul canadian a lucrat contra cronometru pentru a face ca un proiect de lege privind imigraţia să fie aprobat până la 29 iunie pentru raţiuni interne, dar este, de asemenea, conştient de presiunea UE referitoare la acordul comercial. Proiectul de lege propune o procesare mai rapidă pentru solicitanţii refugiaţi provenind din ţări democratice care respectă drepturile omului şi se presupune că va include ţările europene. Dacă acest lucru se va întâmpla se aşteaptă ca proiectul de lege, C-31, să însemne mai puţini solicitanţi refugiaţi europeni, care de multe ori nu sunt acceptaţi în prezent.
„Cred că de partea canadiană există speranţa că proiectul de lege va rezolva problema în timp util, înainte de semnarea şi ratificarea” acordului comercial, a spus Brinkmann. Ratificarea în mod normal durează doi ani după semnare, a precizat el. Pe lângă acordul de comerţ, ambele părţi au ”finalizat aproape” negocierea unui acord politic separat, a spus Brinkmann, negocierile oficiale începând în septembrie 2011. Acordul de Parteneriat Strategic acoperă coordonarea unor probleme cum ar fi promovarea drepturilor omului, neproliferarea şi măsuri anti-teroriste. Este important ca cele doua acorduri să fie semnate şi ratificate împreună, a explicat Brinkmann.
