Astfel, retailerii consideră că primii afectaţi vor fi consumatorii finali, deoarece preţurile nu vor scădea, ci vor creşte, ca efect al distorsionării mecanismelor pieţei şi ale liberei concurenţe în piaţă.
„Micşorarea termenelor de plată a facturilor către furnizori va conduce la imposibilitatea multor comercianţi de a le putea respecta, urmând să se producă întârzieri şi blocaje financiare care pot să se încheie cu falimente, atât de partea retailerilor, cât şi a furnizorilor noştri alimentari. Într-o perioadă de criză, când problemele de cash-flow au produs uriaşe dificultăţi, chiar şi celor mai mari agenţi economici, producând falimente şi deschideri ale procedurilor de insolvenţă chiar şi în sectorul de retail, o presiune suplimentară ar putea fi, în multe cazuri, fatală”, precizează AMRCR.
„Actul politic în sine dovedeşte iresponsabilitate şi nepricepere din partea factorului politic şi a grupurilor de presiune care au militat pentru adoptarea textului de lege în această formă”, se arată în comunicatul asociaţiei.
În plus, asociaţia retailerilor autohtoni susţine că, în acest context, pierderea locurilor de muncă ale angajaţilor companiilor implicate, şi anume retaileri, producători sau procesatori de produse alimentare, distribuitori etc, va deveni de neevitat.
„Dacă retailul a fost până acum unul din puţinele sectoare care mai făcea angajări de la debutul crizei financiare, reuşind să păstreze încă rata şomajului în limite rezonabile, viitorul pieţei muncii sub noile auspicii este tot mai sumbru. Locurile de muncă ale celor peste 50.000 de români care lucrează în sectorul de comerţ modern sunt puse astfel în pericol de o reglementare lipsită de fundament raţional”, se mai arată în comunicatul AMRCR.
De asemenea, supra-reglementarea unui sistem concurenţial este în sine o alegere discutabilă, însă dacă atenţia factorului politic se concentrează selectiv doar asupra unora dintre actori, în speţă comercianţii, în funcţie de rezonanţa populistă a măsurilor propuse, deciziile pot avea consecinţe catastrofale.
În comunicat se mai arată că noile restricţii impuse prin lege vor încuraja retailerii să renunţe la furnizorii deja tradiţionali din România şi să se reorienteze spre piaţa externă şi spre importuri din ţările în care reglementările absurde de felul celei de faţă nu există. „Efectele acestui fenomen se vor răsfrânge atât asupra micilor întreprinzători români din industria alimentară, care vor avea dificultăţi tot mai mari să rămână pe piaţă, în lipsa unei pieţe de desfacere, cât şi asupra echilibrelor macro-economice ale României, în special asupra deficitului de cont curent şi al cursului de schimb al leului faţă de principalele valute”, menţionează comunicatul.
„Astfel, se pierd din vedere abuzurile pe care le comit marii producători şi procesatori din industria alimentară, care cresc artificial preţurile pentru a-şi compensa propria lipsă de eficienţă şi competitivitate. După ce se vor vedea şi protejaţi la nivel politic, interesul lor pentru inovare şi creşterea competitivităţii şi a calităţii produselor oferite va scădea şi mai mult, ceea ce se va răsfrânge din nou asupra consumatorului final, privat de beneficiile unei pieţe libere şi concurenţiale”, se mai arată în comunicatul asociaţiei.
Reprezentanţii retailerilor consideră că investiţiile străine directe realizate de retaileri în România vor fi stopate atâta timp cât cadrul legislativ devine atât de restrictiv. Astfel, unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei româneşti din perspectivă investiţională va trece pe linie moartă, cu efecte asupra întregului ansamblu economic.
„Dincolo de repercusiunile severe asupra consumatorilor finali , textul de lege adoptat încalcă flagrant câteva principii europene de bază, precum şi Constituţia României, drept pentru care ne rezervăm dreptul de a continua toate demersurile legale pentru revenirea în limitele impuse de jurisdicţia comercială europeană şi românească”, se mai arată în comunicat.
Ministrul agriculturii, Ilie Sărbu, declara recent că legea Codului de Bune Practici privind produsele alimentare va fi aplicată în magazine cel târziu până în 15 septembrie, urmând să elimine abuzurile supermarketurilor în relaţia cu producătorii, adăugând că varianta adoptată va fi cea convenită cu asociaţiile profesionale.
Ministerul Agriculturi, patronatele şi sindicatele din industria alimentară au definitivat, în lipsa retailerilor, proiectul ordonanţei privind Codul de Bune Practici în luna februarie 2009.
Reprezentanţii ministerului declarau la acea dată că, prin acest proiect va fi un preţ de achiziţie stabilit, de la care vor pleca celelalte adaosuri, iar efectul acestei legi se va vedea în scăderea preţurilor cu până la 30%. De asemenea, Codul reduce termenul de plată al comercianţilor către producători la 20 şi 40 de zile.
Potrivit Codului de Bune Practici cele cinci capitole stabilesc anumite condiţii în relaţia producător-retailer, respectiv negocierile comerciale, preţurile şi condiţiile de plată, promoţii, compensări şi litigii. Astfel, semnatarii Codului convin asupra existenţei unui contract cadru, care va respecta legislaţia în vigoare şi clauzele din Cod.
Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) este o asociaţie patronală din care fac parte cei mai mari jucători care operează pe piaţa de retail din România. Aceasta a fost constituită în anul 2003 şi are în acest moment următorii ca membri: Cora, Carrefour, Auchan, Kaufland, real, Selgros, Metro Cash & Carry, Billa, La Fourmi, Mega Image, Artima, Profi, Penny Market, Praktiker, Bricostore, Baumax, Dedeman, Altex, Domo, Flanco, Mobexpert şi Diverta.