S&P a retrogradat vineri ratingurile Italiei, Spaniei, Portugaliei şi Ciprului cu câte două trepte şi pe cele ale Franţei, Austriei, Maltei, Slovaciei şi Sloveniei cu o treaptă.
Calificativele Franţei şi Austriei au fost coborâte de la AAA la AA+, clubul ţărilor din zona euro cu rating maxim fiind astfel restrâns la patru membri – Germania, Olanda, Luxemburg şi Finlanda.
Olanda, Luxemburg şi Finlanda au fost puse însă pe perspectivă negativă, singura ţară complet neafectată de raportul S&P de vineri fiind Germania, al cărei rating a fost confirmat, cu perspectivă stabilă.
Pieţele europene erau închise la momentul apariţiei comunicatului agenţiei de rating, însă în SUA randamentul titlurilor de trezorerie pe piaţa secundară cu maturitatea la zece ani a scăzut uşor, cu 6 puncte de bază (0,06 puncte procentuale), închizând săptămâna la 1,87% după ce au atins 1,83%, cel mai redus nivel din 20 decembrie, potrivit datelor Bloomberg.
Scăderea randamentului obligaţiunilor SUA indică de obicei creşterea aversiunii la risc a investitorilor.
Primul semnal important al reacţţei pieţelor la decizia S&P va fi remarcat luni, când Franţa are programată o emisiune de titluri de stat de 8,7 miliarde euro.
Datele istorice arată, însă, că dobânzile ţărilor afectate nu vor creşte semnificativ, cel puţin nu într-o primă fază. Pentru cele nouă ţări care au fost retrogradate de la AAA, din 1998 până în vara anului trecut randamentele obligaţiunilor cu maturitate la zece ani a crescut în medie cu numai 2 puncte de bază (0,02%) în prima săptămână de la de punctare, potrivit datelor JPMorgan Chase.
La finalul săptămânii, randamentul de referinţă al obligaţiunilor Germaniei cu maturitatea la zece ani era de 1,7%, în timp ce Franţa se imprumuta la 3%, Austria la aproape 3,2%, Italia la 6,7%, Spania 5,3%, Olanda 2,1%, Belgia 4,1%, iar Irlanda 7,7%.
Elveţia are cele mai reduse costuri de finanţare din lume, cu un randament de numai 0,67% pentru obligaţiunile cu maturitatea la zece ani. Japonia se imprumută la 0,96%, Suedia la 1,59%, Marea Britanie la 1,97%, iar Statele Unite la 1,87%.
Un fapt curios, relevant în contextul actual, randamentul de referinţă al SUA a scăzut puternic de la retrogradarea efectuată de S&P în august, AAA – AA+, de la 2,3-2,5% înainte de decizie la nivelul actual de 1,87%, cu un minim istoric de 1,6714% pe 23 septembrie, la doar câteva săptămâni de la coborârea calificativului.
Totodată, S&P a ales sa anunţe decizia într-un moment de optimism pentru zona euro, după ce Spania şi Italia au înregistrat succese notabile la emisiunile de obligaţiuni derulate joi şi vineri, atrăgând cerere substanţială la dobânzi în scădere puternică.
Agenţiile de rating au fost criticate dur în urma crizei financiare mondiale din 2008-2009 pentru calificativele de vârf acordate titlurilor compuse din credite ipotecare subprime a căror prăbuşire a avut o contribuţie decisivă la declanşarea turbulenţelor pe pieţele financiare.
Retrogradarea Franţei şi Austriei ar putea complica însă sarcina Fondului European de Stabilitate Financiară, al cărui rating şi capacitate de finanţare depinde de ratingurile guvernelor care îl garantează, în principal ale celor şase state care aveau până vineri AAA pe linie de la cele trei mari agenţii. Franţa şi Austria au încă rating maxim de la Moody’s şi Fitch.
Decizia S&P ar putea avea şi un impact pozitiv, deoarece ar putea forţa mâna liderilor europeni spre urgentarea elaborării unui plan concret şi decisiv de soluţionare a crizei datoriilor de stat declanşată în Grecia la sfârşitul anului 2009.
Criza a intrat în cel de-al treilea an şi se anunţă tot mai dificil de controlat, după ce creditorii Greciei au suspendat vineri negocierile cu Atena privind swap-urile de obligaţiuni menite să şteargă o parte consistentă din datoria statului elen. Acordul cu creditorii privaţi este esenţial pentru ca Grecia să obţină al doilea program de finanţare externă de la Comisia Europeană şi FMI. Guvernele din zona euro, în special din regiunea nordică, au indicat că nu mai sunt dispuse să finanţeze Grecia fără ca deţinătorii privaţi de obligaţiuni, care au imprumutat în exces statul elen contribuind astfel la situaţia actuală, să-şi asume o parte din povara salvării ţării de la faliment.
Moneda euro a variat în ultimele zile în jurul minimului ultimelor 16 luni faţă de dolar şi a scăzut vineri la 1,2665 dolari/euro.
Randamentul obligaţiunilor de referinţă cu maturitatea la zece ani ale Germaniei a scăzut vineri cu 7 puncte de bază, sau 0,07%, la 1,769%, după ce a atins anterior un minim istoric, la apariţia zvonurilor că decizia S&P urma să nu afecteze ratingul celei mai mari economii europene. Scăderea dobânzilor plătite de Germania indică de asemenea reorientarea investitorilor către active cu un grad cât mai scăzut de risc.
Randamentul Franţei a închis vineri în urcare cu 3 puncte de bază, la 3,055%, iar cel al Italiei a crescut cu un punct de bază, la 6,596%.
Miniştrii de Finanţe din zona euro au căutat sa minimalizeze importanţa raportului S&P şi chiar să întoarcă deciziile în avantajul lor, înainte de primul summit UE din acest an, programat pentru 30 ianuarie.
„Nu este o catastrofă”, a arătat ministrul francez al Finanţelor, Francois Baroin, amintind că Franţa are acum acelaşi rating ca Statele Unite.
Omologul său german, Wolfgang Schaeuble, a arătat că măsurile luate de S&P sunt o consecinţă a deciziei guvernelor europene, din decembrie, de a devansa cu un an intrarea în funcţiune a fondului permanent de urgenţă al zonei euro, Mecanismul European de Stabilitate, până la jumătatea acestui an.
Schaeuble a spus că decizia S&P întăreşte determinarea guvernului german de a stabiliza zona euro prin implementarea unei discipline bugetare stricte.
Fondul European de Stabilitate Financiară trebuie să vândă săptămâna viitoare obligaţiuni de 1,5 miliarde euro cu maturitatea la şase luni, primul test al pieţei pentru mecanismul care a pierdut doi garantori cu rating AAA impecabil.
Pentru România, retrogradarea Austriei şi Franţei este o veste proastă. S&P va anunţa probabil în următoarele zile cum vor fi afectate calificativele băncilor şi companiilor austriece şi franceze.
Autorităţile de la Viena au luat deja măsuri controversate, limitând creditarea efectuată de băncile austriece în Europa de Est pentru menţinerea ratingului AAA al ţării. Cum vor reacţiona banca centrală a Austriei şi FMA, autoritatea de reglementare a pieţelor financiare, la decizia de vineri a S&P, rămâne un important semn de întrebare pentru România şi celelalte ţări din regiune, unde prezenţa austriacă în sistemul bancar este una semnificativă.
Dintre cele mai mari bănci din România, BCR şi Raiffeisen sunt controlate de grupuri austriece, UniCredit face parte din grupul italian cu acelaşi nume, iar BRD este parte a grupului Societe Generale, a doua mare bancă franceză.
