ZF: România începe anul cu un munte de bani, dar companiile tot taie joburi şi afaceri. Statul începe noul an pe un munte de bani, cu 900 mil. euro de la FMI şi alte 2,5 mld. euro ce vor veni de la UE şi Banca Mondială, în timp ce în economia reală companiile private continuă să concedieze personal, să închidă afaceri sau să intre în insolvenţă. Apare astfel o discrepanţă în creştere între abundenţa de bani din vistieria BNR şi a statului, dar şi de pe piaţa financiară, şi de cealaltă parte economia privată, care a fost prea mult timp privată de lichidităţi şi comenzi şi nu reuşeşte să-şi revină din şocurile succesive pe care le-a resimţit anul trecut.
Adevărul: De ce s-a scumpit benzina. Preţul carburanţilor de top a ajuns în aceste zile la un nivel-record de 5,74 lei pe litru şi se îndreaptă spre pragul psihologic de şase lei pe litru. Taxele, care reprezintă jumătate din preţul de la pompă, au crescut la 1 ianuarie. Cotaţiile petroliere sunt la maximul ultimilor doi ani, iar leul s-a depreciat. Dincolo de cotaţia barilului, care are o pondere de circa 40% în preţul final, cel mai mare impact este dat de creşterea taxelor, care înseamnă 49% din cât dăm pentru un litru de benzină. La acest capitol, pe lângă acciza amintită mai sus, este inclusă Taxa pe Valoarea Adăugată (care a crescut vara trecută de la 19 la 24%), plus o taxă specială de drum şi un fond special pentru produse petroliere (denumit şi „centul pe litru”).
Gândul: Cum se fabrică Dacia Duster. Reportaj dintr-o fabrică în care poţi merge în şosete albe, fără să te murdăreşti. În fiecare oră, pe platforma de la Mioveni se nasc 30 de Dacii Duster. 80% dintre ele merg la export. O astfel de maşină se naşte instant, prin munca a mii de oameni: toate piesele se fabrică în acelaşi timp, apoi se asamblează pe o bandă rulantă. Bucăţele din Duster se fabrică la Mioveni, alte părţi vin de-a gata din afară. Dacia îşi va prezenta luni rezultatele obţinute în 2010. Indiferent de nivelul producţiei, anul trecut a fost al şaselea an consecutiv în care numărul de vehicule noi care au ieşit pe poarta uzinei de la Mioveni a crescut. Dacia, cel mai cunoscut brand românesc în lume, este azi o
afacere de 3 miliarde de euro. Citiţi, în continuare, un reportaj gândul dintr-una din uzinele „istorice” transformate spectaculos în România.
EVZ: Ce firme câştigă din taxa de 3% pe venit. Microîntreprinderile care au o profitabilitate de cel puţin 20% au de câştigat din noua taxă. Avantajate vor fi companiile din comerţ şi construcţii. Noul impozit de 3% pe venit este avantajos pentru acele microîntreprinderi care marchează un profit echivalent cu cel puţin 20% din venituri, potrivit calculelor EVZ. Din această modalitate de taxare câştigă firmele care au venituri mari şi cheltuieli mici. De la 1 ianuarie, microfirmele din România pot alege să plătească un impozit de 3% pe venit, în locul celui pe care îl plătesc toate companiile, de 16% pe profit.
Capital: De ce nu mai este convenabil să fii client fidel al operatorilor telecom. În goana lor după clienţi, operatorii telecom oferă mii de minute şi mesaje la preţuri accesibile celor care intră în reţeaua lor, în timp ce utilizatorii vechi primesc mult mai puţine minute la costuri mai mari. Cei trei mari operatori telecom din ţara noastră Orange, Vodafone şi Cosmote poartă în fiecare lună un război al ofertelor, încercând să atragă cât mai mulţi clienţi în reţeaua lor.
România liberă: Banii din roviniete, la bancheri şi regii asfaltului. Contractele controversate de tip credit-furnizor date în anii trecuţi de către Compania de Autostrăzi vor consuma în 2011 banii şi aşa puţini din care trebuie să se facă întreţinererea drumurilor naţionale. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) nu va mai avea în 2011 prea mulţi bani pentru întreţinerea drumurilor naţionale, după ce va trebui să plătească în acest an zeci de milioane de euro în plus în contul unor credite, furnizor angajate în anii trecuţi, destinate plăţii lucrărilor făcute de unii regi ai asfaltului. Potrivit prevederilor legale, lucrările de întreţinere a drumurilor naţionale trebuie suportate de companie din veniturile proprii ale acesteia, mai precis din încasările din roviniete, cifrate anul trecut la 200 milioane de euro.
