Ziarul Financiar: Până în 2013 vor avea şosele de centură încă 16 localităţi. Pentru alte 49 de centuri există planuri doar pe hârtie. 30 de localităţi, printre care Braşov sau Bacău, ar urma să aibă în 2013 centuri sau bucăţi de centuri, potrivit calculelor ZF realizate pe baza planurilor anunţate de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. În prezent, doar 14 localităţi din România au variante de ocolire, cu o lungime cumulată de circa 130 de kilometri. Câteva dintre aceste centuri înconjoară doar o parte a respectivelor localităţi, însă Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) ar urma să scoată la licitaţie încă 11 variante de ocolire, dintre care trei pentru completarea porţiunilor de şosele de centură deja existente.
Romania Libera: Cât a pierdut România din contrabanda cu ţigări. În fiecare zi intră în ţară un camion cu ţigarete de contrabandă. Doar unul pe lună este descoperit. Capturile de la frontieră din ultima săptămână sunt spectaculoase ca număr de persoane arestate, dar nesemnificative faţă de fenomenul contrabandei din România. Producătorii de ţigări, care ar fi trebuit să se bucure că vor vinde mai mult, sunt dezamăgiţi sau chiar îngrijoraţi. Dezamăgiţi pentru că „traficul adevărat nu se face cu sacoşa” şi îngrijoraţi pentru că o serie de modificări legislative în curs ameninţă să instituie filiere noi de contrabandă. Până acum, ineficienţa autorităţilor, care depistează doar a treizecea parte din marfa de contrabandă, a provocat pagube la buget de până la un milliard de euro pe an.
Adevarul: Baronii sindicali, cu averile „la vedere“. Declaraţiile de avere publicate recent pe site-ul Agenţiei Naţionale de Integritate confirmă bănuielile de până acum referitoare la cât de înstăriţi sunt liderii centralelor sindicale. În lipsa declaraţiilor lui Liviu Luca, bănuit a fi cel mai bogat sindicalist, topul este dominat de Marius Petcu, preşedinte CNSLR – Frăţia. Marius Petcu este cel mai bogat lider din mişcarea sindicală. El a devenit preşedinte al confederaţiei în anul 2000 şi de atunci a început să investească în proprietăţi imobiliare şi să deschidă conturi bancare. Din cele opt imobile deţinute, doar două datează de dinaintea înscăunării sale în fruntea sindicatului – un teren moştenit în judeţul Teleorman şi un apartament de 40 de metri pătraţi, al soţiei.
Jurnalul National: Cum s-au schimbat românii în 20 de ani. Fericirea e în hipermarket iar noi avem un trup sănătos. Scăpat destul de şifonat din violul comunismului, care i-a tras-o cum a putut el mai bine, românul s-a scuturat de jegul de pe haine, şi-a aranjat păru-n oglindă, şi-a tras o liniuţă fină de tuş peste pleoapele grele de somn ale unei conştiinţe drogate cu tâmpenii şi a pornit la un nou drum: drumul societăţii de consum, al economiei de piaţă, al unei libertăţi aparente şi seducătoare, pe care a îmbrăţişat-o cu drag, că era nouă şi ambalată, cât de cât, mai frumos decât ailaltă. Aşa se face că, la douăzeci de ani după ce balena comunistă a catadicsit să se dea jos de pe el, românul se găseşte în faţa unei noi crize de identitate. Cei mai în vârstă habar n-au încotro s-o apuce, iar cei tineri o ţin una şi bună: bani şi distracţie, ca la reţete: cât cuprinde. Unde suntem noi după douăzeci de ani?
Capital: Licitațiile pentru autostrăzile de pe coridorul IV intră în prelungiri. Cu doar câteva zile înainte de termenul limită de depunere a ofertelor pentru construcția tronsoanelor de autostradă de pe coridorul IV european, Compania de Drumuri a decis prelungirea datei limită cu două săptămâni. Termenul limită pentru depunerea ofertelor privind proiectarea și execuția tronsoanelor de autostradă Nădlac-Arad (38,8 km), Timișoara-Lugoj (35,12 km), Lugoj-Deva (27,4 km) și Orăștie-Sibiu (82 km) era 14 februarie 2011, conform anunțurilor de licitație lansate în luna decembrie anul trecut de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR).
