ZF: Cum a devenit euro „moneda naţională de credit”. Dominanţa euro ca monedă de finanţare s-a întărit în ultimul an pe piaţa bancară cu toate că banca centrală s-a hotărât să înceapă reducerea dobânzii-cheie la lei în primăvara lui 2009. În prezent, numai ceva mai mult de o treime din creditul privat este în lei, ponderea valutei sărind de 60% din vara anului trecut şi menţinându-şi direcţia ascendentă.
Paradoxal, criza economică a ajuns să încurajeze tocmai creditul în euro. Cu o diferenţă de dobândă zdrobitoare în favoarea monedei europene, episoadele de depreciere a leului nu au reuşit să-i sperie pe clienţii băncilor, mai ales că până la urmă BNR a arătat că nu lasă cursul să se ducă oricât de sus.
Gândul: Milionarii bugetari. Cel puţin 5 la sută dintre românii aflaţi în Forbes 500 miliardari 2010 sunt şi bugetari. Unii dintre ei sunt secretari de stat, parlamentari, alţii primari, consilieri judeţeni sau locali.
TOPUL MILIONARILOR BUGETARI – Averile bogaţilor care primesc leafă de la stat: Gigi Becali, 200 de milioane; Dan Voiculescu, 180 de milioane; 100 milioane, fraţii Robert şi Ionuţ Negoiţă; 60 milioane, Attila Verestoy; 40 milioane, Silviu Prigoană; 29 milioane, Culiţă Tărâţă; 22 milioane, Dan Radu Ruşanu; 17 milioane, Gabriel Surdu; 15 milioane, Florin Vlas; 15 milioane, Ion Dumitrache; 14 milioane, Vasile Rotărescu; 14 milioane, Dumitru Domnariu; 13 milioane, Dorin Cocoş şi Elena Udrea; 10 milioane, Anghel Iordănescu; 10 milioane, Radu Mazăre; 10 milioane, Gabriel Oprea; 9 milioane, Nicuşor Constantinescu.
Adevărul: Schimbul de case revine în forţă. Pentru a scăpa de ratele bancare, unii români aleg să-şi schimbe locuinţele cu unele mai mici, obţinând şi o diferenţă de bani care poate acoperi o parte din datorii. Cele mai practicate schimburi sunt, în prezent, cele dintre locuinţele cu trei sau patru camere şi cele cu două.
În urmă cu doi-trei ani schimbul de case reprezenta o modalitate prin care o familie mai numeroasă ceda o locuinţă cu suprafaţă mai mică pentru una mai mare achitând o diferenţă de bani. În prezent, această practică are un alt scop, iar mulţi români aleg să schimbe o locuinţă mai mare cu una mai mică, iar cu diferenţa de bani primită să-şi achite creditele bancare.
Jurnaliştii de la Capital se întreabă dacă România îşi permite sau nu reducerea CAS. Sunt mari şanse ca scăderea CAS cu câteva puncte procentuale să fie o gură de oxigen pentru economie. Dar mai suportă bugetul o nouă pierdere? Prin 2003-2004, ideea cotei unice de impozitare era respinsă de mulţi cu argumentul că introducerea ei va conduce la scăderea încasărilor bugetare. În vara lui 2005, după primele şase luni de funcţionare a noului sistem fiscal, autorităţile anunţau că încasările din impozitul pe venit se reduseseră, într-adevăr, dar cu o sumă neglijabilă (circa 25 de milioane de euro), în timp ce cele din impozitul pe profit crescuseră cu aproape 20 de milioane de euro faţă de perioada similară a anului precedent.
