ZF: Nutline, brandul creat de omul de afaceri israelian Amir Krenzia – proprietarul Alka Grup – care deţine peste 50% din piaţa seminţelor prăjite, va intra în portofoliul companiei rivale Intersnack.
Reprezentanţii celor doi producători au confirmat tranzacţia, estimată de ZF la peste 10 mil. euro, însă nu au dorit să ofere mai multe detalii. Acesta este primul recul al lui Krenzia pe piaţa snacks-urilor şi cea mai mare preluare pe segmentul fructelor uscate şi al seminţelor, pe care Nutline este lider de piaţă, având o cotă estimată de companie la 38% în 2009.
Top 300 Capital: Unde locuiesc cei mai bogaţi români. Nivelul averilor se află în strânsă legătură cu gradul de dezvoltare economică a regiunii/zonei geografice în care oamenii de afaceri îşi desfăşoară activitatea – este prima concluzie care se poate desprinde din analizarea averii averilor din Top 300 Capital 2010, top ce va apărea luni, 18 octombrie. În Bucureşti există nu mai puţin de 120 de milionari, cei mai mulţi dintre cei prezentaţi în ediţia din acest an a Top 300, cumulând averi de 16 miliarde de euro.
Practic, Bucureştiul şi Muntenia au dat ţării 146 de milionari, reprezentând o avuţie totală de 17,64 miliarde de euro. Pe locul secund se află Ardealul, unde îşi au reşedinţa/domiciliul 57 de milionari, însemnând averi cumulate de 3,36 miliarde de euro.
EVZ – Isărescu: Mă sperie faptul că tinerii nu vor avea cu ce să-mi plătească pensia. Mugur Isărescu a dezvăluit la TVR 2 câ în anii ’70 nu se gândea că o să ajungă guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR). Potrivit lui, perioada în care a fost cercetător l-a ajutat foarte mult în funcţia de guvernator. El a mai spus că în prezent toată lumea îşi dă cu părerea despre cursul de schimb valutar, agricultură şi politică – lucruri la care spun că se pricep toţi. Mai în glumă, mai în serios, guvernatorul a spus că se sperie de faptul că tinerii nu vor avea cu ce să-i plătească pensia.
România liberă: Întrebare de Nobel: de ce sunt şi şomeri, şi posturi vacante? Ajutoarele de şomaj mai mult încurcă decât ajută, spun cercetătorii. Premiul Nobel pentru Ştiinţe Economice a fost decernat economiştilor Peter Diamond, Dale Mortensen şi Christopher Pissarides pentru „teoria pieţelor cu fricţiuni de căutare”, care explică de ce timpul şi resursele necesare fac ca oferta şi cererea să nu se întâlnească întotdeauna. Cadrul teoretic încearcă să explice, de exemplu, de ce sunt atât de mulţi şomeri deşi există şi numeroase posturi vacante. „De ce sunt atâţia oameni neangajaţi, în condiţiile în care sunt înfiinţate multe locuri de muncă? Cum pot afecta politicile economice şomajul? Laureaţii de anul acesta au dezvoltat o teorie care poate fi folosită pentru a răspunde la aceste întrebări”, se arată într-un comunicat al Academiei Regale Suedeze pentru Ştiinţă.
Gândul: Centrele de închirieri şi vânzări de biciclete, magazinele cu produse bio sau casele de pariuri sunt afacerile sezonului în Bucureşti. Criza economică prelungită a frânat planurile de expansiune ale magazinelor care, tradiţional, se regăseau pe principalele artere bucureştene. Magazinele de produse IT, show-roomurile auto, farmaciile şi băncile şi-au temperat semnificativ ritmul în care deschid noi unităţi.
Există însă şi afaceri care pornesc la drum chiar în această perioadă. Apare o nouă generaţie de întreprinzători, dedicaţi nişelor. „Un exemplu elocvent este reprezentat de magazinele de biciclete. În ultimele luni s-au deschis şase-şapte astfel de spaţii doar în Capitală”, a declarat Costel Alecu, managerul departamentului de retail şi industrial al agenţiei imobiliare Regatta.
Adevărul: Salariul minim nu mai ajunge pentru coşul lunar. Numai pentru a-şi asigura hrana zilnică prevăzută în statistici, românii ar trebui să câştige cel puţin 750 de lei, cu 150 de lei mai mult decât minimul pe economie. „Adevărul“ a calculat costurile de acoperire a coşului minim lunar, aşa cum apare el în statistici. Suma totală necesară depăşeşte actualul salariu minim pe economie.
Scumpirea continuă a alimentelor din ultimele luni, mai ales după creşterea TVA de la 19% la 24%, a generat un fenomen care va pune Guvernul în faţa unei noi provocări: salariul minim pe economie este prea mic pentru asigurarea hranei zilnice a populaţiei! Mai exact, pentru a cumpăra alimentele din coşul zilnic oficial (cu gramajele prevăzute în lege şi cu preţurile medii actuale) şi pentru a suporta toate costurile vieţii, românul ar avea nevoie de cel puţin 755 de lei pe lună. Or, salariul minim pe economie este de numai 600 de lei.
