ZF: Sfârşitul unei ere: Ruttenstorfer, omul care a cumpărat Petrom, pleacă. Vine Roiss. După un mandat de aproape un deceniu, şeful OMV, proprietarul Petrom, va preda ştafeta adjunctului său. În aproape o lună, Wolfgang Ruttenstorfer, 61 de ani, omul care a cumpărat cea mai mare companie din România, Petrom, se va retrage de la şefia OMV, după un mandat de aproape zece ani la conducerea grupului petrolier austriac. Mâine Petrom şi OMV anunţă ultimele rezultate financiare sub conducerea lui Ruttenstorfer.
Adevărul: Ce va însemna listarea Hidroelectrica, cea mai valoroasă companie de stat. Listarea la bursă a unui pachet de 10-15% din acţiunile Hidroelectrica ar atrage un interes foarte mare din partea investitorilor, spune Constantin Trihenea, directorul general al companiei. Din păcate, greşelile făcute de statul român până acum în sectorul energetic ar putea diminua adevărata valoare de piaţă a producătorului de energie hidro, susţin analiştii. Considerată cea mai valoroasă companie din portofoliul statului român, Hidroelectrica este, în acelaşi timp, cel mai mare, cel mai ieftin şi cel mai profitabil producător de electricitate din ţară. Ministerul Economiei deţine 80% din companie, Fondul Proproprietatea – 20%, iar investitori din toată lumea au poftit ani la rândul să deţină astfel de acţiuni.
Gândul: Cum pot face românii bani în Republica Moldova. Republica Moldova este o copie fidelă a României de acum 10-15 ani. Mai ales acum când Uniunea Europeană a acordat o serie de facilităţi economice, iar unii dintre basarabeni visează la aderare. Pentru români, piaţa din est poate fi şansa unei mici afaceri profitabile. Visul călătoriei în timp devine incitant mai ales atunci când e vorba de bani. Cum ar fi, de exemplu, să te întorci chiar înainte de apariţia celebrelor dozatoare TEC? Şi să fii tu cel care le aduci în România? Sau să fii primul care deschide o reţea de internet în cartier? În Republica Moldova, cu puţin noroc şi curaj, un astfel de vis poate căpăta formă. Dovadă că aici este o piaţă virgină sunt şi investiţiile făcute în ultimii doi ani de mari companii ca Dräxlmaier sau Coca Cola.
EVZ: Cum îi descoperă Fiscul german pe cei care îşi ascund averile. Cu autorităţile fiscale nemţeşti nu e de glumit: e suficientă o plângere ca să ia urma veniturilor nedeclarate ale unei persoane, dar nici tranzacţiile de pe internet nu scapă neurmărite.. O plângere depusă de partenerul de viaţă sau de un fost angajat, dar şi tranzacţiile făcute pe internet pot pune Fiscul din Germania pe urmele unui contribuabil care s-a „ferit” să-şi declare averea reală. Iar cu autorităţile nemţeşti nu e de glumit: amenda pentru evaziunea fiscală comisă din neglijenţă poate ajunge la 50.000 de euro.
Capital: Cum ar putea Bahrein să producă o nouă criză financiară. În cazul în care instabilitatea geopolitică din Orientul Mijlociu nu este un motiv suficient de solid pentru a-i îngrijora pe investitori, există și alte motive care ar putea să le dea de gândit. În plus, agenția de rating financiar Moody’s a retrogradat ratingul Bahrein-ului la A3.
România liberă: Cum se încheie saga creditelor. O hotărâre a Curţii Constituţionale interzice băncilor să desfiinţeze unilateral prevederile impuse de noua lege a creditelor. Cea mai mare bancă din România, BCR, încearcă să întoarcă o parte a clienţilor la creditele cu dobândă internă. Potrivit unui comunicat, banca „denunţă actele adiţionale de aliniere la prevederile OUG 50, însă menţine beneficiile de transparenţă ale ordonanţei”. Menţionăm că, potrivit unei decizii de la începutul lunii februarie a Curţii Constituţionale, banca trebuie să obţină şi acordul expres clientului pentru a renunţa la actele adiţionale constituite potrivit OUG 50.
