ZF: Cum văd executivii businessul pe final de an. Exporturile şi revenirea economiilor din Vest aduc primele tonuri mai optimiste în rândul executivilor şi antreprenorilor români, care deşi prudenţi şi cu o voce critică la adresa mediului politic, spun însă că trimestrul patru din acest an ar putea fi pentru unele industrii mai bun faţă de aceeaşi perioadă din 2009. „Este un pic mai bine comparativ cu sfârşitul anului trecut. Şi la nivelul întregii economii cred că acest sfârşit de an va fi mai bun pentru că au început să-şi revină alte economii, exporturile şi-au revenit şi chiar şi statul are în pregătire anumite lucrări”, a spus Cristian Secoşan, directorul general al Siemens România, companie cu afaceri bugetate la 260 de milioane de euro în acest an.
EVZ: Lobby-ul şi ameninţările bancherilor nu au rămas fără efect. Ieri, membrii Comisiei pentru Politică Economică, Reformă şi Privatizare din Camera Deputaţilor au adus mai multe amendamente OUG 50/2010, privind creditele populaţiei. Conform noilor modificări, clienţii pot să-şi ia adio de la marjele de 1% pe care visau să le obţină în negocierile cu băncile. Creditorii vor putea aplica în continuare marjele de dobândă pe care le-au propus clienţiilor, în luna septembrie, prin actele adiţionale la creditele vechi, conform OUG 50/2010.
Gândul: Traian Igaş, şeful Internelor, a dispus ca şefii inspectoratelor judeţene de poliţie să negocieze cu băncile condiţii mai faborabile pentru poliţiştii care au contractat credite. Ministrul şi-a însuşit propunerea şefului Poliţiei Române, Petre Tobă.
„Şefii inspectoratelor judeţene de poliţie vor lua legătura cu reprezentanţii filialelor bancare, pentru a identifica soluţii referitoare la reevaluarea costurilor totale ale creditelor, amânarea sau reducerea frecvenţei plăţilor (rate şi dobânzi aferente creditului), ori reeşalonarea sau refinanţarea creditelor în raport cu veniturile actuale ale poliţiştilor şi în concordanţă cu reglementările interne ale băncilor”, explică MAI.
România liberă: Ce şanse mai are economia-mutant a României. Cinci indicatori majori arată starea unei economii: evoluţia PIB, şomajul, inflaţia, cursul valutar şi dobânzile. În România, toţi se comportă altfel decât ar trebui. Să-i luăm pe rând. Evoluţia PIB. După ce economia „duduia” atunci când toţi vecinii erau zguduiţi de criză, acum România este printre ultimele ţări care se încăpăţânează să rămână pe minus. SUA şi câteva ţări europene au ieşit deja din recesiune de mai mult de un an, iar România nu ştie încă dacă va ieşi sau nu anul viitor. În mod normal, decalajele au ajutat ţări cu structură economică asemănătoare – Turcia sau Ucraina – să iasă spectaculos din recesiune. În România, decalajul pare să fie doar o piatră de moară în plus.
Capital: Există un adevărat război al declaraţiilor privind raportul de putere dintre moneda euro şi dolar. Există voci, atât din România cât şi din mediul internaţional, care spun că nu trebuie mizat pe moneda europeană, în timp ce altele, venite, în mod surprinzător din mediul de afaceri american, care spun că viitorul monedei euro este unul optimist. Imediat după adoptarea planului de salvare a monedei euro, au început să apară tot mai multe voci care spun că moneda unică va fii desfiinţată. Economişti precum Joseph Stiglitz sau Paul Krugam s-au grăbit să declare moartea euro.
Nu mai departe de ieri, omul de afaceri Dinu Patriciu, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că nu te poţi baza pe euro, deoarece este o monedă volatilă.
Adevărul: Care sunt băuturile preferate ale românilor. Ne-am obişnuit să bem tăria şi vinul de casă şi să cumpărăm tot mai puţin de la magazin. Nici berea nu o mai consumăm la terasă, ci o luăm la PET. Criza ne limitează bugetul pentru băuturile alcoolice, aşa că bem şi mai puţin, şi mai prost. Consumul diferă şi în funcţie de zone geografice.
Fie că i se spune rachiu, ţuică, pălincă, răchie, trăscău, horincă, basamac, holercă, vurt, ţâşpoacă, liur sau tabardos, licoarea cu multe grade e în casele tuturor românilor, de „pupat” înainte de a înghiţi ceva, ca să se ducă bucatele „unse”. Şi cum setea de după masă trebuie „tratată” cu seriozitate, pentru asta există vinul sau zaibărul, molanul sau tulburelul. Românul nu se dă în lături nici de la bere sau „fineţuri” de la magazin – gin, brandy, whisky sau lichioruri.
