„Barack Obama nu pare să mai creadă că războiul din Afganistan se poate termina doar cu reconstrucţia ţării şi alungarea talibanilor”, notează ziarul spaniol „El Pais”. Şi tot ziarul spaniol mai observă că, „deşi intenţiile sunt bune, rămâne de văzut cum se va termina cel mai lung război purtat vreodată de Statele Unite, un război până la urmă eşuat din cauză că a fost rău pornit.”
Oricum, situaţia din zonă rămâne tensionată, întrucât, după cum relatează cotidianul american „The Christian Science Monitor”, „un avion american fără pilot a lansat un atac în zona de frontieră cu Pakistanul, omorând patru presupuşi talibani”. Dar, după cum observă acelaşi ziar, „incidentul denotă divergenţele existente între SUA şi Pakistan”. Asta reiese de altfel şi din declaraţiile unui fruntaş al Partidului Poporului din Pakistan, care, citat de cotidianul pakistanez „Pak Tribune”, afirmă că, „în Afganistan, Statele Unite au fost învinse”. În schimb, după cum titrează ziarul britanic „The Daily Mail”, „Egiptul prinde gustul democraţiei”, acelaşi ziar subliniind că „alegerile prezidenţiale din această ţară au fost primele alegeri libere după… 5000 de ani”.
Mai puţin entuziasmat, un alt ziar britanic, „The Daily Telegraph” afirmă că „egiptenii au de ales între armată şi moschee”, iar „rezultatele alegerilor nu vor arăta prea bine, dar vor marca oricum un progres”. Europa are însă alte probleme şi, după cum remarcă ziarul american „The New York Times”, „poate cel mai tulburător aspect al actualei maladii europene este înlocuirea angajamentelor democratice prin dictate financiare – de la liderii UE, BCE şi FMI la agenţiile de credit-erating ale căror sentinţe sunt de o imperfecţiune notorie”. În ziarul „La Libre Belgique”, un astfel de aşa-zis dictator, şefa Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, afirmă: „Europenii trebuie să facă mai mult pentru creşterea economică.
Sunt multe moduri de a depăşi această criză,” a mai spus ea, dar”, după cum observă acelaşi ziar, „fără să dezvolte acest subiect”. „În Grecia, Spania şi Italia, pericolele cresc”, avertizează cotidianul francez „Le Figaro.”Şi dacă Italia îngrijorează pieţele, Spania le dă adevăraţi fiori, pentru că acolo criza bancară se agravează pe zi ce trece”. „În privinţa Greciei”, după cum relevă cotidianul elen „To Vima”, „se fac scenarii peste scenarii, tema acestora fiind viitorul ţării înăuntrul sau în afara zonei euro”. Ziarul britanic „The Guardian” este însă tranşant, titrând: „Înăuntru sau în afara zonei euro, trebuie să scăpăm de acest model eşuat al austerităţii. Elitele UE încearcă să îi sperie pe greci şi pe irlandezi şi să îi facă să înghită austeritatea, dar tocmai aceste elite au adus economia pe butuci”. Şi ce fac elitele? „Schimbare de gardă”, anunţă ziarul spaniol „El Pais”. „Înalta politică europeană va lăsa în urmă directoratul Merkozy şi va aduce în prim-plan două blocuri cu alianţe variabile”.
Actualul summitul UE? „Nu se aşteaptă mari acorduri, nu este o reuniune executivă”, este de părere acelaşi ziar. Şi totuşi, după cum relatează cotidianul italian „Corriere della Sera” potrvit unor indiscreţii dezminţite ulterior. Decizia ar fi ca fiecare ţară din zona euro să pregătească un plan cu privire la impactul pe care l-ar avea o eventuală ieşire a Greciei din zonă”. „În definitiv, grecii sunt stăpâni pe soarta lor”, subliniază publicaţia franceză „Le Nouvel Observateur”, şi „pe 17 iunie vor fi chemaţi să se pronunţe la nişte alegeri care ar putea constituin un referendum în favoarea sau împotriva rămânerii ţării lor în zona euro. Până atunci, Europa îşi ţine respiraţia, stă cu degetele încruciaşate şi aşteaptă răuprevestitorul verdict al urnelor”.
