Revista presei interne 14.06.2010 – Ce costuri uită să arate băncile şi care sunt noile reguli pentru credite

banci, comisioane-banci, costuri credite, credite, DAE, importuri, revista presei interne, revista presei online, Sebastian Vladescu

Jurnalul National ne informeaza despre noile reguli pentru credite. Instituţiile de credit vor putea acorda în magazine doar credite ce privesc exclusiv finanţarea furnizării anumitor bunuri sau prestării unui anumit serviciu, se arată în Ordonanţa de Urgenţă privind contractele de credit pentru consumatori, publicată în Monitorul Oficial, nr. 389, vineri, 11 iunie 2010. Acest tip de credit acordat în magazin este denumit „credit legat”.

Vlădescu: Ne batem cu băncile pentru că cer dobânzi exagerate la titlurile de stat, de peste 8% pe an, scrie Ziarul Financiar. Ministrul finanţelor susţine că Trezoreria statului îşi permite să reziste presiunii bancherilor care pretind dobânzi mai mari la titluri de stat. Băncile cer randamente de peste 8% pe an la lei faţă de 6% acum o lună. Băncile nu au argumente suficient de solide pentru a justifica majorarea substanţială a dobânzilor pe care le cer Ministerului Finanţelor la licitaţiile de titluri de stat în lei, din moment ce Banca Naţională nu a majorat dobânda (6,25%) şi nici cu ratingul de ţară nu s-a întâmplat nimic, afirmă ministrul finanţelor Sebastian Vlădescu.

Fiscul caută să taxeze „câteva sute” de români bogaţi, care şi-au ascuns averile prin Europa, relateaza Gandul. În plină caniculă, ANAF anunţă campania de iarnă: de la 1 ianuarie 2011, va începe vânătoarea de români bogaţi prin Europa. „Aţi văzut filmul ? Ei bine, eu când vreau să fac ceva, chiar fac”, ne întâmpină Sorin Blejnar plin de optimism. De data asta, spune şeful ANAF, Fiscul chiar se apucă de treabă: va cere instituţiilor similare din Europa o „evidenţă a proprietăţilor deţinute de cetăţenii români persoane fizice într-o ţară, peste un anumit nivel”, urmând ca tot ce nu va putea fi justificat să fie taxat cu 16 la sută. „Până la 1 ianuarie 2011, vrem să detectăm cu exactitate toţi contribuabilii cu averi mari şi dacă aceste averi au fost impozitate. Discutăm despre marile averi provenite din economia subterană”, explică Blejnar.

O afacere secretă pe bani publici, noteaza Romania Libera. Reabilitarea termică a blocurilor din Capitală, o afacere de sute de milioane de euro, e ţinută la secret de primăriile de sector. Acestea refuză să ofere detalii cu privire la costurile concrete ale lucrărilor. R.L. a identificat o firmă care în sectorul 1 percepe 93 euro/mp, iar în sectorul 6 doar 78 euro/mp. După primul an de anvelopare a blocurilor, în Capitală se observă discrepanţe uriaşe în cuantumul contractelor încheiate pentru acelaşi serviciu. Prin găsirea unui subterfugiu, primăriile sectoarelor 1 şi 2 au reuşit să fenteze legea şi astfel să aibă cele mai mari preţuri pe metrul pătrat de bloc anvelopat. Teoretic, costurile anvelopării blocurilor au fost stabilite prin OUG nr. 18/2009.

Ce costuri uită să arate băncile, ne informeaza Capital.ro. Două credite la bănci diferite pot avea aceeaşi do­bândă anuală efectivă, dar costul lor să nu fie de fapt identic. Această situaţie apare când trebuie cumpărată supli­mentar şi o poliţă de asigurare. Comisioanele de analiză a dosarelor de credit sau asigurările pe care trebuie să le cumpere cei care se împrumută nu sunt reflectate de dobânzile anuale efective pe care le calculează băncile. În consecinţă, costurile efective nu sunt comparabile, chiar dacă aceasta este menirea DAE. Legea care impune băncilor să calculeze DAE pentru creditele de consum prevede că acest indicator trebuie să reflecte costul total al creditului, dar face precizări referitoare la tipurile de comisioane sau la poliţele de asigurare.

Economiile europene, pe masa de operaţie, scrie Saptamana Financiara. Se pot corecta economiile europene singure sau au nevoie de ajutorul guvernelor? La o astfel de întrebare răspunsul este evident ideologic: unii, mai la dreapta, vor afirma că pieţele se pot corecta cu de la sine putere, ceilalţi, că fără interven­ţia statului totul e pierdut. În practică însă, majoritatea state­lor europene au apelat la cea de-a doua variantă, rugându-se totodată ca teoria economică clasică să funcţioneze şi ea şi ca sectorul privat să le dea o mână de ajutor.

De ce importăm când putem să producem?, se intreaba Curierul National. Ministrul Agriculturii, Mihai Dumitru a declarat, vineri, la Suceava, că în prezent România are un dezechilibru între sectorul vegetal şi cel animalier care nu permite valorificarea superioară a producţiei vegetale şi că pune accentul pe dezvoltarea sectorului animalier unde este un deficit foarte mare. „Importăm foarte multă carne de porc şi pasăre, dar şi fructe şi legume”, a spus Dumitru.

Ultimele Articole