Tribunalul Bucureşti a aprobat săptămâna trecută cererea firmei Plus Development, dezvoltatorul complexului My Dream Residence din nordul Capitalei, de intrare în insolvenţă, scrie Evenimentul Zilei.
La aproape orice întrebare, ţine să-ţi precizeze mai întâi cum a fost furat în alegeri de Traian Băsescu. A făcut şi erori, dar frauda a decis rezultatul. Acum ştie cum să se bată şi aşteaptă turul trei, unde va scoate peste 54 la sută. Când a venit, anul trecut, în martie, pentru prima oară la Interviurile Gândul, Mircea Geoană era aliat cu Traian Băsescu, dar începea să nu-i mai convină. L-a acuzat atunci pe preşedinte că „guvernează pe furiş” – prima declaraţie de independenţă faţă de aliatul său, declaraţie care practic a marcat debutul luptei lui pentru Cotroceni. Duminică dimineaţa, la o săptămână de la confruntarea finală cu Băsescu, Mircea Geoană a fost din nou la Interviurile Gândul. Singura deosebire faţă de acum un an este că -poate e o impresie nerelevantă – cuta de sub al doilea rând de cearcăne parcă i s-a adâncit şi mai tare. Pe parcursul interviului îi tot dăduse cu frauda, subliniind că, de fapt, el a câştigat alegerile, pentru ca, în final, să-mi vorbească despre planurile lui legate de partid.
Preţurile acestor loturi sunt de până la cinci ori mai mici decât cele din alte ţări europene, potrivit Adevărul. Pe o piaţă imobiliară în plin regres, parcelele potrivite agriculturii sunt la mare căutare, iar costurile presupuse de încheierea actelor sunt mai mici. În România, terenurile fertile se vând la un preţ mediu de 2.000 de euro pe hectar. Asta în timp ce în ţări precum Polonia, Cehia şi Slovacia nivelul este de 5.000 de euro/ha. Preţuri şi mai mari au terenurile agricole din Serbia (7.000-8.000 de euro/ha), Ucraina (6.000-7.000) şi Franţa (6.500 de euro pe hectar).
Nu mai puţin de 2,6 milioane de români, apţi de muncă, nu se regăsesc în nici o statistică a statului, relatează Cotidianul. În România, rata şomajului a ajuns la finalul lunii noiembrie la 7,5% din populaţia activă, ceea ce înseamnă că procentajul populaţiei active care munceşte este de 92,5%. Luând în calcul însă un număr de 9,1 milioane de persoane pe segmentul populaţiei active (potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă), 0,68 milioane de şomeri şi 5,8 milioane de angajaţi, rezultă că există 2,62 milioane de români care nu se regăsesc nicăieri, nici în rândul şomerilor şi nici în cel al angajaţilor. Sunt incluşi aici cei care lucrează la negru, populaţia activă în agricultură, precum şi cei plecaţi din ţară. Aceştia reprezintă 28,79% din populaţia activă.
După 20 de ani de capitalism, celebrul refren de la începutul ştirilor Radio Europa Liberă le trezeşte şi acum o avalanşă de sentimente românilor care ascultau, în şoaptă şi sub semnul terorii, cele mai corecte informaţii la care aveau acces în timpul regimului comunist, informează Capital. Marile hituri ale vremii şi emisiunile politice tăioase, dar în limitele obiectivităţii, ajungeau în difuzoare bruiate de Securitate la o calitate pe care generaţia iPod-urilor şi a radiourilor online aproape că nu şi-o poate imagina. Românii s-au trezit după Al Doilea Război Mondial prizonieri în propria lor ţară, sub un regim pe care nu şi l-au dorit şi care le-a îngrădit libertatea la limita suportabilităţii, şi uneori chiar peste asta. La vremea aceea, singura „sursă de oxigen”, cum au numit-o mulţi, era un radio, care, în mod ironic, transmitea de la mii de kilometri distanţă, dar care le oglindea românilor cel mai clar lumea în care trăiau. Asta în timp ce media locale nu făceau decât să-i intoxice cu propagandă lăudativă la adresa regimului comunist.
