Revoluţia prăvăliilor

Nu a lăsat loc de interpretări: „Aventura de afaceri pe care o pornim acum are scopul de a distruge retailul modern“ – a repetat de mai multe ori Dinu Patriciu, la începutul lui octombrie, în conferința de presă în care a anunțat planurile pentru magazinele de proximitate Mic.ro. „Vrem ca oamenii să meargă mai rar la hipermarketuri și să vină în papuci la magazinele din colțul blocului“.

Ar putea părea o chestiune minoră, un detaliu. Numai că e ceva mai mult, e o dovadă palpabilă că retailul românesc se împarte în două „armate“. Prima e cea a multinaționalelor, care, de la jumătatea anilor ’90 încoace, au luat circa 40% din piața bunurilor de larg consum, cu magazine de mare și foarte mare suprafață. A doua, mai puțin vizibilă, dar ale cărei forțe sunt în creștere, e cea a oamenilor de afaceri și a companiilor care încearcă să reînvie buticurile postrevoluționare. Cine va câștiga?

MICI ȘI MAI MICI. „Depinde de câți bani ai. Poate fi greu, dar nu imposibil“, crede Mihai Pop, partener la casa de investiții Osprey Partners, în opinia căruia conceptul de magazin cu „cele mai mari șanse de reușită“ e definit acum prin „suprafață mai mică, prețuri mici și distanță mai mică (de parcurs până la el – n.r.)“. De ce greu? Văzându‑se atacați, operatorii pe spații mari se repliază: lasă în urmă „hipersuprafețele“ și virează cu toată viteza către spații mai mici. Au făcut‑o deja primii doi „cei mai“: francezii de la Carrefour, cel mai mare operator local de hipermarketuri, au deschis anul acesta 29 de supermarketuri Carrefour Market (600–800 mp), iar Metro Cash and Carry, cel mai mare retailer din țară în termeni de vânzări, are acum două Metro Punct (2.000 mp). „Un concept nou, adaptat la noile cerințe ale pieței“, după cum explică directorul general, Dusan Wilms. Planurile lor, și ale celorlalte rețele mari, sunt susținute cu investiții de peste 100 mil. euro în expansiunea pe formate mai mici din 2010. Dar bătălia nu depinde exclusiv de bani și ar putea fi câștigată mai degrabă „de cel care se mișcă cel mai repede“, după cum spune Filip Cristescu, Chief Operating Officer (COO) al Billa, cea mai mare rețea de supermarketuri de pe piață. Parte a grupului german Rewe, care operează și rețelele de magazine Penny Market și Selgros, Billa operează deja 53 de magazine, până la sfârșitul anului urmând să fie deschise alte patru, în urma unor investiții totale de cca. 8 mil. e
uro. „Pe termen mediu anticipez o scădere a atractivității suprafețelor mari de vânzare“, explică directorul de operațiuni de ce Billa construiește un nou concept de magazine, mai mici. O altă opțiune luată în calcul este cea a extinderii prin achiziții. „Acum ne concentrăm pe creșterea organică, dar sunt câteva posibilități de preluări de rețele la care ne uităm. Cu atenție“, subliniază Cristescu.

DE VOIE, DE NEVOIE. „Clar, puterea de cumpărare a populației a fost afectată de acțiuni de genul creșterea TVA sau impozitarea tichetelor de masă. Se cumpără mai puțin, mai ieftin. E bine să vii mai aproape de client și să ai prețuri mici“, detaliază Șerban Roman, membru în Consiliul de Administrație al Profi și Business Analyst la Enterprise Investors, actualul acționar al retailerului. Iar cei de la Profi exact asta fac, intensificându‑și extinderea pe segmentul de supermarketuri. Retailerul a deschis, în 2010, nouă magazine, rețelei actuale de 76 urmând să‑i fie adăugate încă „cel puțin“ șase magazine până la sfârșitul anului. Planul pentru 2011: 25 de magazine noi, cu precizarea că „ne vom adapta pe parcursul anului“, și investiții estimate la peste 15 mil. euro.

La fel ca Profi, și celelalte rețele – care au refuzat să comunice planurile de expansiune pentru că au „caracter confidențial“ – duc o luptă aprigă pentru extindere. „Probabil expansiunea este singura care a beneficiat de pe urma crizei. Este mai ușor să găsim locații bune, la prețuri competitive“, explică Șerban Roman, care vede în supermarketurile de proximitate, cu ofertă variată și prețuri mici – precum cele pe care le dezvoltă Profi –, conceptul potrivit, la momentul potrivit. Asta înseamnă înainte de toate timp și bani. Timp mai puțin pierdut pe drum și mai puține tentații, traduse în bani cheltuiți, printre rafturi.

Să însemne asta că, în varianta modernă, chioșcurile și magazinele de cartier vor fi înlocuite de magazine de pro­ximitate care vor avea pe rafturi produsele clasice care se găsesc, de obicei, „la colț“?

În opinia lui Mihai Pop, orice lanț important de retail ar trebui să aibă „măcar trei concepte diferite de magazine“, adresate unor segmente specifice de consumatori. Iar ceea ce ar trebui să‑i îngrijoreze pe marii retaileri – adaugă un consultant care a dorit să rămână anonim – nu este atât faptul că „rivalii chioșcari“ investesc în extindere, cât mai degrabă ritmul în care o fac.

CONTRAATACUL. Într‑adevăr, nu de puține ori spațiile lăsate libere de cei care au ieșit din piață au fost ocupate de „chioșcari“ – dacă ar fi să folosim tot expresia consultantului. De departe, cel mai alert ritm din ultimul an l‑a avut lanțul de magazine de cartier Mic.ro, deținut de firma Mercadia, care a cumpărat recent lanțul de magazine ­miniMAX Discount, și în care Dinu Patriciu îi are parteneri pe Dan Ionescu (fost director de operațiuni la Rompetrol) și Dorin Gherman (fost CEO la Rompetrol). Cât de alert? „La 1 septembrie aveam 100 de magazine, alaltăieri aveam 113, astăzi 115 (5 octombrie – n.r.), iar vineri – 120“, stabilește Patriciu cadrul discuției. Mai mult, omul de afaceri vrea să împânzească „din 800 în 800 de metri tot Bucureștiul cu magazine Mic.ro până anul viitor“ și să ajungă în trei ani la 3.000 în toată țara, din care 1.000 să fie puncte mobile. În urma unei investiții totale de circa 200 mil. euro, Dinu Patriciu și‑a propus să ajungă, în câțiva ani, la afaceri de cel puțin 1,5 mld. euro în retail, mai mult decât vinde în prezent Metro, cel mai vechi jucător din comerțul modern românesc. De menționat că în Capitală sunt, în prezent, circa 2.000 de chioșcuri și magazine mici, plus 130 de supermarketuri și 18 hipermarketuri. Tot în pas alert se mișcă și Radu Timiș, coproprietarul producătorului de mezeluri CrisTim, care a deschis în ultima jumătate de an 33 de magazine de proximitate sub brand propriu, iar până la sfârșitul anului obiectivul este de 60. Nu stă pe loc nici rețeaua R‑Kiosk, operată de compania finlandeză Rautakirja Oy, care numără în prezent 30 de magazine de tip „convenience“.

Rezumând, sub ce semn stă retailul românesc al lui 2010? „Sub un… mare semn de întrebare“, e varianta de răspuns a lui Șerban Roman de la Profi, în opinia căruia „atâta timp cât nu există o strategie macroeconomică coerentă, e foarte greu să discutăm de trenduri“.

Printre multe semne de întrebare, există însă și o certitudine. Pe măsură ce efectele crizei de adâncesc, consumul va continua să scadă. Astfel, bătălia se anunță acerbă, iar problema s‑ar putea pune mai puțin „chioșcari“ vs „moderni“, și mai mult în termeni de talie, capacitate financiară, grad de îndatorare și viteză de reacție. Și de timp, s‑ar mai putea adăuga.

Cine, ce, cât

În retail, mini a devenit noul mare: ope­ratorii pe spații mari păstrează ­ritmul investițiilor, dar schimbă formatele de magazin. De la începutul anului s‑au ­deschis peste 40 de magazine, iar trei sferturi dintre ele au suprafețe de vânzare sub 2.000 mp.

De jos în sus

Supermarketurile reprezentau, anul trecut, formatul de magazin care a pierdut cel mai mult în preferințele românilor, arată un studiu al companiei de cercetare de piață GfK. La finalul lui 2010, schimbarea s‑ar putea să fie radicală.

Sursa: GfK Shopping Monitor, februarie 2010