În noiembrie, rezervele valutare se plasau la 28,737 miliarde euro, nivel ce marca al cincilea record istoric consecutiv.
La mijlocul lui noiembrie, Banca Naţională a României (BNR) a decis, în cadrul unei şedinţe surpriză, să scadă rezervele minime constituite de bănci pentru pasivele în valută de la 30% la 25%, începând cu perioada de aplicare 24 noiembrie-23 decembrie 2009. Decizia băncii centrale a venit în contextul amânării tranşei din împrumutul extern al României, ce trebuia să fie livrată în luna decembrie.
Oficiali ai BNR au confirmat, pentru NewsIn, că suma care ar urma să fie astfel eliberată în piaţă este de peste un miliard de euro.
În decembrie 2009, intrările au însumat 2,761 miliarde euro, reprezentând „modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, încasări în contul Comisiei Europene, venituri din administrarea rezervelor internaţionale şi altele”, se arată în comunicatul publicat luni de BNR.
Totodată, ieşirile din decembrie au fost de 3,195 miliarde euro, reprezentând „modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi aferente datoriei publice externe directe şi garantate de stat şi altele „, mai arată comunicatul băncii centrale.
Rezervele internaţionale ale României – valute plus aur – au scăzut în decembrie cu 1,5%, respectiv 475 milioane euro, până la 30,859 miliarde euro, de la 31,334 miliarde euro la finalul lui noiembrie.
Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, iar în condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale valoarea acesteia a scăzut cu 1,6%, la 2,556 miliarde euro, de la 2,597 miliarde euro în luna precedentă.
De asemenea, plăţile scadente în luna ianuarie 2010 în contul datoriei publice externe, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice (MFP), însumează 107 milioane euro, faţă de 76 milioane euro în ultima lună din 2009.
În noiembrie, rezervele valutare crescuseră ca urmare a celor două emisiuni de obligaţiuni în valută ale MFP, prin care a atras 2,2 miliarde euro din piaţa internă, la maturităţi de trei ani, respectiv un an.
