Conturile mari din Elveţia au început treptat să se reducă. Miliardele de euro, dolari, franci sunt scoase din bănci şi investite în opere de artă, care sunt apoi stocate în depozite uriaşe, după cum rezultă dintr-o amplă investigaţie publicată de săptămânalul german „Der Spiegel”. Una dintre cele mai valoroase colecţii de artă, care ar face invidios şi un muzeu de primă mărime, se află într-o clădire urâtă, de şase etaje, cu plăci metalice în loc de ferestre, din Geneva. În acest imens seif, pentru a intra, e nevoie să treci de mai multe bariere şi de sisteme de securitate de securitate sofisticate. Valoarea a ceea ce se află înăuntru este imposibil de estimat exact, dar ar fi de mai multe miliarde de euro. Există informaţii că dinastia de dealeri de artă Nahmad ar avea stocate 300 de tablouri de Picasso. Există şi zeci de picturi de Degas, Monet ori Rothkos.
Potrivit topului averilor realizat de Capgemini, există 12 milioane de milionari în lume, ale căror averi însumate reprezintă 35 de mii de miliarde de euro, respectiv cu 10% mai mult decât anul precedent. Dar liniştea că banii lor sunt în siguranţă a început să dispară. Recent, bancherii elveţieni au început să trimită scrisori clienţilor lor, cerându-le să coopereze cu autorităţile fiscale şi chiar să se autodenunţe. Însă asta nu face altceva decât să mărească teama, scriu cei de la RFI.ro.
Valorile nu părăsesc Elveţia, se transformă
„Ne aşteptăm ca sute de miliarde de franci să părăsească Elveţia”, a indicat şeful diviziei de investiţii de la UBS. Dar aceste miliarde nu părăsesc neapărat Elveţia, ci se transformă în investiţii. Sunt cumpărate nu doar picturi şi sculpturi celebre, ci şi colecţii de vinuri vechi sau maşini clasice. În total, în ultimul timp, au fost astfel investiţi 4.000 de miliarde de dolari.
Pentru asta e nevoie de spaţii de depozitare extrem de sigure. Aşa se face că la mare căutare sunt buncărele militare din Alpii elveţieni. La fel de căutate sunt depozitele din aşa-numitele porturi libere din Geneva şi Zurich, pentru că oferă ceea ce era până nu demult punctul forte al băncilor elveţiene: libertatea unui paradis fiscal şi discreţie maximă. În aceste zone, autorităţile fiscale străine nu vor căpăta acces prea curând. Iar evaziunea fiscală încă nu este o infravcţiune în Elveţia. Preţurile pentru un astfel de privilegiu sunt însă pe măsură: pentru unul dintre cele mai mici astfel de spaţii, de doar zece metri pătraţi, chiria anuală este de 22.000 de franci elveţieni.
Vin apoi costurile pentru asigurarea valorilor inestimabile depozitate. La acest capitol, marile companii de asigurare nu prea au politici adecvate.
De teama unui incendiu ce ar putea izbucni oricând şi care ar produce cea mai mare dramă pentru lumea artei, se construieşte, la Geneva, încă un depozit de şase etaje, exclusiv pentru obiecte de artă. Iar compania care îl deţine e controlată în proporţie de 86% de cantonul Geneva. Este aşadar în măsură să ofere servicii speciale precum zero taxe de import, de export şi zero TVA. Obiectele preţioase sunt aduse la depozit direct din aeroportul Genevei, iar ulterior, pot fi vândute şi trimise în străinătate în orice moment fără niciun fel de costuri adiţionale.
Spaţii adaptate
Pentru fiecare tip de produs valoros, există spaţii consacrate. Pentru maşinile clasice – garaje speciale, pentru colecţiile de vinuri – spaţii de depozitare cu temperatură şi umiditate controlată.
Modelul nu putea să treacă neobservat şi necopiat. Deutshche Bank, cea mai mare bancă a Germaniei, a intrat şi ea recent în afacerea depozitelor de artă. Are deja o colecţie impresionantă de obiecte de artă şi este sponsorul principal al Târgului Frieze Art din Londra. În prezent, notează „Der Spiegel”, banca germană îşi construieşte propriul depozit în Londra şi închiriază un spaţiu pentru 200 de tone de aur în Singapore. Luxemburg, un alt paradis fiscal, îşi construieşte de asemenea un depozit de mari dimensiuni în imediata apropiere a aeroportului. Va fi înconjurat de ziduri de trei metri şi gardienii vor fi, desigur, înarmaţi.
