Ridzi va merge luni la Parchetul General, unde îşi va susţine plângerea făcută pe numele unor membri ai comisiei parlamentare de anchetă. Astfel, fostul ministru al Tineretului şi Sportului va aduce o corespondenţă între Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi comisia parlamentară, din care rezultă că deputaţii din comisia parlamentară de anchetă ştiau de existenţa cercetărilor la DNA, dar au continuat să facă cercetări în paralel, au declarat, pentru NewsIn, surse judiciare.
De asemenea, Ridzi va depune, pe lângă plângere, şi copii ale stenogramelor din comisie, de unde reiese că mai mulţi deputaţi le-au spus colegilor din comisie că trebuie oprită ancheta, având în vedere că aceasta se suprapunea anchetei DNA.
O altă probă adusă de fostul ministru este un răspuns al Gărzii Financiare la o cerere a comisiei parlamentare, de a-i trimite o serie de documente, prin care se evidenţiază că DNA a început ancheta în cazul Zilei Tineretului. În răspuns se arată că „referitor la adresele dumneavoastră la Garda Financiară, vă comunicăm că efectuarea verificărilor la societăţile nominalizate de dumneavoastră se fac la solicitarea DNA. Astfel, Garda Financiară a solicitat acestei instituţii acordul cu privire la transmiterea documentelor solicitate. DNA ne precizează că toate procesele verbale de constatare şi înscrisurile rezultate în urma verificărilor constituie mijloace de probă în procesul penal în cauză, iar acestea vor fi puse la dispoziţie, integral şi exclusiv, doar Direcţiei Naţionale Anticorupţie, păstrând totodată confidenţialitatea”.
Aceasta este prima etapă a anchetei, după ce Monica Iacob Ridzi a făcut plângere penală pe numele mai multor membri ai comisiei parlamentare de anchetă din cazul său.
Fostul ministru Monica Iacob Ridzi a făcut plângere penală la Parchetul General pe numele membrilor comisiei de anchetă, dar nu şi pe cel al democrat-liberalilor, acuzând abuzul în serviciu şi încercarea de a determina mărturia mincinoasă, au declarat pe 16 septembrie, pentru NewsIn, surse judiciare.
Astfel, plângerea penală îi vizeză pe Alina Gorghiu, Nicolae Bănicioiu, Petru Lakatos, Doina Burcău, Cristian Sorin Dumitrescu, Damian Florea, Graţiela Leocadia Gavrilescu, Bogdan Olteanu şi Anghel Stanciu, membri ai „Comisiei parlamentare de anchetă pentru verificarea sumelor cheltuite de Ministerul Tineretului şi Sportului, sub semnătura doamnei ministru Monica Iacob Ridzi, pentru organizarea <<Zilei Tineretului>>”, se arată în document.
Pe de-o parte, fostul ministru al Tineretului şi Sportului îi acuză pe aceştia, în plângerea depusă la Parchetul General, că au verificat, în Comisia parlamentară de anchetă, aceleaşi fapte pe care deja le ancheta Direcţia Naţională Anticorupţie.
”La data de 23 iunie 2009, deci în aceeaşi zi cu data la care Direcţia Naţională Anticorupţie a înregistrat şi demarat cercetările în dosarul penal având ca obiect faptele derulate cu ocazia organizării “Zilei Tineretului”, prin Hotărârea nr. 26 a Camerei, s-a hotărât înfiinţarea “Comisiei Parlamentare de anchetă pentru verificarea sumelor cheltuite de Ministerul Tineretului şi Sportului, sub semnătura doamnei Monica Iacob Ridzi pentru organizarea Zilei Tineretului”, se arată în plângerea depusă la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În paralel cu actele premergătoare, dar şi cu actele de urmărire penală efectuate de Direcţia Naţională, Comisia parlamentară de anchetă şi-a desfăşurat şi ea activitatea, deşi erau vizate aceleaşi aspecte, potrivit plângerii depuse de Monica Iacob Ridzi.
Ridzi îi acuză pe membrii comisiei parlamentare că, prin continuarea procedurilor parlamentare după înregistrarea cauzei penale la Parchet, au încălcat articolul 74 alineatele 1 şi 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, potrivit cărora “anchetele parlamentare nu pot avea ca obiect investigarea unor fapte sau activităţi care fac obiectul unor anchete judiciare sau care se află pe rolul unor instanţe de judecată”, respectiv “o anchetă parlamentară încetează de drept în momentul deschiderii unor proceduri judiciare privitoare la faptele sau activităţile care constituie obiectul ei”. Este invocat şi articolul 8 alineatul 1 din Regulamentul de organizare şi funcţionare al „Comisiei”, ce prevede că „anchetele parlamentare nu pot avea obiect investigarea unor fapte sau activităţi care fac obiectul unor anchete judiciare sau care se află pe rolul unor instanţe de judecată”, au declarat pentru NewsIn surse judiciare.
Fostul ministru al Tineretului şi Sportului mai susţine, în plângerea depusă, că membrii comisiei parlamentare şi-au încălcat cu bună-ştiinţă atribuţiile, vătămându-i, astfel, interesele legale.
Pe de altă parte, Monica Iacob Ridzi îi acuză pe membrii comisiei parlamentare de încercarea de a determina mărturie mincinoasă, susţinând că au încercat să influenţeze martorii audiaţi în cazul său. Fostul ministru al Tineretului îşi bazează afirmaţia pe discuţiile membrilor comisiei Udrea apărute în presă.
Astfel, în acea discuţie, unul din membrii comisiei Udrea afirma: “Dacă nu…. să verifice toate informaţiile astea prin metode specifice, inclusiv ascultarea telefoanelor, aşa cum s-a întâmplat în cazul Ridzi. În cazul Ridzi aşa s-a întâmplat la controlul…. Nu concluziile noastre au băgat-o atât de adânc … dintre ăştia care au lucrat la contract, gen Editura Economică sau alţii. Şi vor fi, eu sunt convins că vor fi“. Aura Vasile: “Da, de frică omul face orice”, se arată în plângere.
Solicitarea de începere a urmăririi penale împotriva fostului ministru Monica Iacob Ridzi a fost adoptată pe 27 iulie de plenul Camerei Deputaţilor. Ridzi a demisionat din funcţia de ministru pe 14 iulie.
