Potrivit studiului IRES privind percepţiile românilor legate de securitatea naţională şi de incidenţa unor riscuri, în România se dezvoltă o situaţie de incertitudine care duce la creşterea neîncrederii în societate şi la o nelinişte legată de securitatea individuală.
‘În România creşte percepţia iminenţei unor riscuri şi, alături de aceasta, se dezvoltă o situaţie de incertitudine care face să crească neîncrederea în societate şi o nelinişte legată de securitatea individuală sau posibilitatea controlului propriului destin. Românii dezvoltă comportamente adaptative care, în multe situaţii, prelungesc iluzii sociale sau, în altele, accentuează pierderi masive de capital uman, cum ar fi cea de a căuta siguranţa în alte societăţi prin migraţie internaţională. Riscuri precum nesiguranţa locului de muncă sau riscul legat de şomaj sunt cele cu care ne-am obişnuit în ultimele decenii, dar la ele se adaugă mai nou terorismul, riscurile alimentare, poluarea, accidentele nucleare. Românii sunt tot mai speriaţi de traficul şi consumul de droguri sau de riscul unui război în zonă’, se arată în concluziile cercetării sociologice a IRES.
Conform studiului IRES, cea mai mare problemă actuală a României o reprezintă corupţia, dar şi sărăcia.
‘Principalele probleme cu care se confruntă România în momentul de faţă sunt corupţia, menţionată de 30% din respondenţi, dar şi sărăcia, menţionată de 28%. Aceste probleme sunt urmate de starea precară a economiei – 8%, de rata şomajului – 7% şi de starea sistemului de pensii – 6%. Alte probleme menţionate în proporţii mai reduse ale respondenţilor au fost criza guvernamentală, starea transporturilor sau a infrastructurii de transport, starea agriculturii, lipsa locurilor de muncă, dar şi consumul şi traficul de droguri sau preţul carburanţilor. Cei mai mulţi dintre intervievaţi menţionează că o problemă care îi preocupă este degradarea mediului înconjurător – 70%. În acelaşi timp, 65% sunt preocupaţi de problema sărăciei şi a excluziunii sociale, 64% de nesiguranţă, câte 63% de riscurile alimentare şi accidentele rutiere, 57% de şomaj, 56% de schimbările climatice, iar 51% de riscurile chimice. Problemele care îi preocupă pe mai puţin de jumătate dintre respondenţi sunt: toxicomaniile – 48%, terorismul – 47%, riscurile nucleare – 46%, consecinţele globalizării şi SIDA – câte 45%’, relevă studiul IRES.
În privinţa riscurilor pe termen scurt şi mediu, românii se tem cel mai mult de război şi de criza economică.
‘Riscul cu care consideră cei mai mulţi dintre participanţii la studiu că se confruntă România pe termen scurt este cel de război – 19%, acesta fiind urmat de criza economică – 7%, de creşterea ratei şomajului şi a lipsei locurilor de muncă – 5%, precum şi de sărăcie. Alte riscuri, menţionate în proporţii mai reduse, sunt cel al migraţiei forţei de muncă în alte ţări, cel de criză politică, de consum şi trafic de droguri, de cutremur sau alte calamităţi naturale, corupţie, înrăutăţirea relaţiilor externe, tulburări sociale, îmbolnăviri, terorism sau instabilitate a guvernului. 2% dintre participanţi cred că România nu este expusă la niciun risc pe termen scurt, iar 44% nu ştiu la ce riscuri este expusă ţara noastră. Când vine vorba despre riscuri pe termen mediu, respondenţii sunt preocupaţi de aceleaşi teme: criză economică – 8%, război – 6%, creşterea şomajului şi lipsa locurilor de muncă – 5% sau sărăcie – 3%’, se mai arată în concluziile studiului IRES.
Sondajul IRES a fost realizat în perioada 17-22 aprilie pe un eşantion reprezentativ de 1.519 persoane, cu o marjă de eroare de 2,5%.
