Guvernul a obţinut de la FMI permisiunea să depăşească cheltuielile stabilite iniţial, dar una dintre condiţii este reducerea cheltuielilor bugetare cu echivalentul a 0,8% din PIB, în principal prin tăierea achiziţiilor de uz curent şi acordarea a zece zile de concediu fără plată. Însă punerea în aplicare a măsurii privind concediul fără plată întârzie, iar Guvernul pune presiune suplimentară pe deficit, cu garanţii de stat de 264 milioane de euro pentru RAFO sau credite de 187 milioane de euro pentru Compania de Drumuri. Astfel, deficitul bugetar pentru acest an pare că se apropie mai degrabă de nivelul de 8,1% constatat iniţial de FMI, decât de 7,3%, ţinta pe care ne-am angajat că o vom atinge.
Depăşirile de costuri din anumite sectoare înseamnă tăieri în altele: o parte din indemnizaţii întârzie cu zilele sau chiar mai mult, banii de medicamente sunt folosiţi pentru plata salariilor din spitale, farmaciştii ştiu deja că nu-şi vor încasa facturile timp de şase luni, iar profesorii speră că se va găsi o sursă de bani şi pentru luna viitoare.
România are nevoie de 3,5 miliarde de euro pentru ultimele două luni ale acestui an, potrivit premierului desemnat, Lucian Croitoru. Asta înseamnă că, în doar nouă luni, România a reuşit să cheltuiască suma pe care o bugetase iniţial pentru tot anul.
Mai multe instituţii publice din provincie au raportat în ultimul timp faptul că Guvernul nu a mai furnizat mijloacele financiare necesare pentru plata salariilor, iar judeţe ca Botoşani, Bacău, Cluj, Prahova au raportat situaţii dramatice: cazuri în care salarii sau indemnizaţii au întârziat cu lunile.
În Botoşani nu mai fuseseră plătite salariile angajaţilor din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului de câteva luni. În urma unor proteste, manifestaţii de stradă, Guvernul a decis, pe ultima sută de metri, să acorde fondurile necesare pentru plata salariilor. Tocmai când sindicatul Impact, care-i reprezintă pe angajaţi, se pregătea de acţiuni de protest. Dar suma alocată, de cinci milioane de lei, nu este suficientă decât pentru a plăti salariile restante, nefiind acordate sume pentru salariile din ultimele luni ale anului. "Noi aveam nevoie de 12 milioane de lei, şi miercuri a fost alocată suma de cinci milioane de lei. Aceste cinci milioane sunt necesare pentru plata salariilor restante la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. Celelalte şapte milioane sunt necesare pentru plata salariilor până la finele anului. Sper să fie alocaţi la timp, să nu intrăm iarăşi într-o situaţie de tensiune”, a declarat pentru Business Standard Mihai Ţâbuleac, preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani.
Sănătate: din banii de medicamente se dau salarii
Sărăcia bugetului sănătăţii din această toamnă a făcut ca tot ce se poate amâna la plată să se amâne, astfel încât banii fizici care mai existau în această toamnă în bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) să fie dirijaţi în primul rând pentru salarii. “Noi mai aveam în buget 3,2 miliarde de lei, iar după obţinerea creditului de angajament, de 2,8 mld. lei, s-au reaşezat în buget banii fizici. Am făcut un mix între banii fizici şi creditele de angajament, astfel încât să fie acoperite, în primul rând, salariile, plătind prin credite de angajament ce se poate amâna la plată. Spre exemplu, la spitale numai medicamentele şi materialele sanitare pot fi plătite din creditele de angajament”, a declarat pentru Business Standard Augustus Costache, purtătorul de cuvânt al CNAS.
Casa spune că nu există o situaţie a întârzierilor cu plata salariilor personalului sanitar, pentru că acestea sunt plătite de furnizorii de servicii medicale, care primesc banii de la Casă pentru serviciile prestate. În măsura în care aceştia au reuşit să acopere salariile din sumele plătite de Casă, acestea au fost achitate aşa încât, în ansamblu, nu au existat întârzieri majore la plata salariilor din sănătate. Însă serviciile plătite de Casă sunt subevaluate, şi sunt situaţii în care instituţii sanitare nu reuşesc să acopere plata salariilor din activitatea curentă, indiferent cât de mare ar fi volumul acesteia.
Un exemplu este Centrul de Diagnostic şi Tratament din Cluj Napoca, unde 240 de angajaţi nu şi-au primit salariile de trei luni. De la 1 octombrie, centrul a trecut în subordinea Spitalului de Boli Infecţioase din Cluj Napoca, măsură ce ar urma să asigure plata tuturor restanţelor în următoarele şase luni. “Am plătit salariile pentru lunile iunie şi iulie. Însă serviciile din ambulator sunt subevaluate, la actualele preţuri o asemenea instituţie, singură, nu îşi poate desfăşura activitatea în condiţii de eficienţă”, a declarat pentru Business Standard Ioan Mureşan, managerul Spitalului de Boli Infecţioase. “Salariile s-au plătit, poate au fost întârzieri de două-trei zile, la instituţiile care ţin de minister. Probleme sunt, în primul rând, în centrele medico-sociale, finanţate de autorităţile locale, au fost întârzieri şi de câteva luni”, a declarat Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor.
În ceea ce priveşte Direcţiile de Sănătate Publică, finanţate de Ministerul Sănătăţii, deşi reprezentanţii acestuia spun că nu există întârzieri la plata salariilor, angajaţii de la DSP Prahova nu şi-au primit toate sporurile, în aşteptarea unei rectificări bugetare care să rezolve problema. Dacă sistemul s-a mobilizat să plătească salariile, datoriile din sănătate au fost rostogolite pe lanţul de distribuţie a medicamentelor. Casa a renunţat să mai preia facturile farmaciilor, pentru că nu le poate plăti. Acum, după aprobarea creditului de angajament, a început să preia facturile de la farmacii, dar nu va face efectiv plăţi în sistem mai devreme de primăvara anului viitor. Cu alte cuvinte, farmaciile, distribuitorii de medicamente şi producătorii trebuie să se mulţumească să rămână neplătiţi câteva luni bune. Potrivit lui Viorel Vasile, preşedintele Asociaţiei Distribuitorilor de Medicamente din România, datoriile spitalelor către distribuitori, mai vechi decât termenul legal de plată de 180 de zile, se cifrează la 60 milioane de euro. La această sumă se adaugă datoriile farmaciilor către distribuitori, evaluate la 300-400 de euro, care au depăşit termenul legal de plată. “Spitalele nu mai plătesc nimic sau plătesc sume infime. În farmacii au apărut deja cazuri de insolvenţă şi falimente. E cea mai gravă criză din sistem, mai ales că nu există un orizont de aşteptare. Practic, noi n-avem finanţare cel puţin trei luni: octombrie, noiembrie, decembrie”, a declarat Viorel Vasile.
Educaţie: salvare din fondul de rezervă
În educaţie, pentru plăţile făcute în octombrie a fost nevoie ca premierul să găsească resurse suplimentare de 260 milioane de lei, dintre care 90 milioane au venit din fondul de rezervă al Guvernului. 29 de judeţe rămăseseră deja fără bani.
“Lefurile pe septembrie au fost plătite integral, iar din informaţiile pe care le am nu vor fi probleme nici pe luna octombrie”, spune Liviu Marian Pop, secretar general la Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ. “Problemele sunt legate de numărul mare de sentinţe judecătoreşti pe drepturi salariale câştigate, aceste sume sunt greu de cuantificat, în ţară se câştigă zilnic un astfel de proces. În aceste condiţii, bugetul alocat nu va ajunge pentru plata salariilor şi pot apărea probleme pentru luna noiembrie”, avertizează acesta. Sumele respective ar putea ajunge la fondul de salarii pe o lună sau chiar două. Numai în Sibiu sunt în prezent 4.400 de profesori, 80% din total, care ar trebui să primească drepturi restante.
De asemenea, sindicaliştii din educaţie se plâng că nu au primit banii pentru cărţi din programul “euro 100”. Trebuia să primim 27 milioane de euro încă din luna ianuarie, nu am primit niciun ban şi vom acţiona în instanţă ministerul. Potrivit legii, în noiembrie putem solicita banii din acest program pentru 2010, iar noi nu am primit sumele pentru 2009”, spune Teodor Fîrţonea, preşedinte executiv al Federaţiei Educaţiei Naţionale. Oficialii Ministerului Educaţiei spun, în schimb, că programul "urmează să fie demarat".
Agricultură: subvenţii mai mici sau deloc
Crescătorii de bovine nu vor mai primi alte subvenţii pe cap de animal anul acesta, în afară de cei 200 de lei aprobaţi de Guvern, în timp ce plata pentru crescătorii de ovine a fost amânată pentru începutul anului viitor, potrivit lui Radu Berceanu, ministrul interimar al Agriculturii.
Guvernul a alocat miercuri 160 milioane de lei pentru plata subvenţiilor pe cap de animal la specia bovine, pentru anul 2009, ceea ce înseamnă, aşa cum declara premierul Emil Boc, doar 35% din suma cuvenită, de 570 lei/cap de animal. Plafonul maximal fixat de Uniunea Europeană, care ar duce la un total de peste 800 milioane de lei, nu poate fi suportat din bugetul de stat în prezent. “Nu cred că până la sfârşitul anului o să mai putem disponibiliza alte sume pentru aceste plăţi, poate o vom face la începutul anului viitor. A fost un an dificil, iar încasările la bugetul de stat au fost mici”, a spus Berceanu.
>Cluj
240 de angajaţi ai Centrului de Diagnostic şi Tratament nu şi-au primit salariile de trei luni, din cauză că serviciile prestate sunt subevaluate. La nivel naţional, banii de medicamente sunt folosiţi pentru salarii.
>Sibiu
4.400 de profesori
au câştigat în instanţă drepturi salariale restante, dar nu le-au primit. În toată ţara, aceste cazuri echivalează cu fondul de salarii pe una-două luni.
>Botoşani
Salariile angajaţilor de la Protecţia Copilului au întârziat câteva luni. Situaţia s-a rezolvat abia când sindicaliştii au ameninţat că ies în stradă. În alte judeţe, salariile sunt plătite cu întârziere.
>Prahova
Angajaţii Direcţiei de Sănătate Publică se plâng că nu şi-au primit salariile integral, deşi autorităţile spun că au virat toţi banii. Ministerul Finanţelor susţine că nu ar exista deloc cazuri în care să fi refuzat plăţi.
