22 septembrie 2009 21:00

România, contribuabil net la UE pentru al treilea an

bani, DAE, fonduri comunitare, fonduri europene, România, Uniunea Europeana, Vasile Puscas

Principalele motive sunt birocraţia, lipsa de personal calificat şi blocarea creditării, spun consultanţii pe fonduri europene. Accesul la creditare a fost limitat de criza economică, dar consultanţii şi clienţii lor se confruntă cu celelalte cauze de ani buni.

Pentru 2007-2009, contribuţia României la bugetul comunitar se ridică la 3,6 miliarde de euro, incluzând sumele care vor fi virate până la sfârşitul anului, potrivit Ministerului Finanţelor Publice. În ţară au intrat 5,6 miliarde de euro începând cu 1 ianuarie 2007, sub formă de fonduri de preaderare, fonduri structurale şi de coeziune, fonduri pentru agricultură şi alte programe, potrivit Departamentului pentru Afaceri Europene (DAE).

Pe baza acestor date, România poate fi considerată beneficiar net, spune şeful DAE, Vasile Puşcaş. “Judecând însă din perspectiva sumelor transferate efectiv în economia reală şi, mai apoi, din perspectiva impactului pe care acestea le-au avut asupra transformării mediului economic şi social, devine evident că România suportă costuri de oportunitate”, adaugă el.

Reprezentanţii Comisiei Europene subliniază că România este beneficiar net al fondurilor europene. Acesta este punctul de vedere oficial al CE, dar se referă doar la fondurile virate României, nu şi la cele cheltuite. Intrarea acestor bani în economia reală intră doar în atribuţiile statelor membre, spun reprezentanţii CE.

Din cele 19,2 miliarde de euro alocate României din fondurile structurale şi de coeziune, au fost plătite deja 1,9 miliarde de euro, potrivit celei mai recente execuţii bugetare furnizate Business Standard de către Directoratul General pentru Politici Regionale al Comisiei Europene.

Astfel, gradul de absorbţie este, în documentele CE, de 9,99%, mai mare decât al Bulgariei (9,5%), dar mai mic decât al Poloniei (10,29%), Ungariei (10,94%) şi al ţărilor baltice (12-13%). În ceea ce priveşte agricultura, România a primit până acum 1,3 miliarde de euro prin Fondul European pentru Garanţii Agricole şi 1,7 miliarde de euro pentru Dezvoltare Rurală.

Grad scăzut de absorbţie

De la Bucureşti însă, cifrele se văd cu totul altfel. În primele şapte luni ale acestui an, absorbţia fondurilor europene s-a ridicat la puţin peste 1,3 miliarde de lei (309 milioane de euro), adică 7% din cele 16,5 miliarde de lei (3,9 miliarde de euro), cât reprezintă valoarea totală a contractelor pentru care s-a dat undă verde la finanţare, potrivit datelor Agenţiei pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale.

Potrivit lui Puşcaş, în primele opt luni ale acestui an, România s-a ocupat de ceea ce trebuia să facă încă de la aderare, inclusiv de acreditarea sistemelor de gestiune a autorităţilor de management pentru Programele Operaţionale şi Programele Operaţionale Sectoriale, fără de care nu se pot face plăţi intermediare.

Consultanţii specializaţi în fonduri europene dau vina pentru gradul scăzut de absorbţie, în primul rând, pe birocraţie şi pe personalul puţin şi slab pregătit. Potrivit Antonelei Marincat, consultant în finanţări nerambursabile, ar fi nevoie de un număr de trei ori mai mare de oameni specializaţi în gestionarea şi evaluarea proiectelor cu finanţare europeană decât există în prezent. În plus, personalul existent nu este bine pregătit pentru gestionarea proiectelor.

“Le este frică să nu aibă probleme dacă vine un control al Comisiei, şi atunci cer zeci şi zeci de documente. Aşa creşte birocraţia”, spune Marincat. Consultantul Radu Limpede spune, de asemenea, că birocraţia este principala piedică în absorbţia fondurilor. Statul întârzie chiar şi nouă-zece luni semnarea unui contract de finanţare pentru un proiect. Prin urmare, firmele întârzie, la rândul lor, cu procedurile de achiziţii, spune Limpede.

Criza economică pune, de asemenea, presiune pe proiectele din bani europeni, prin blocarea creditării. “Multe proiecte au fost elaborate anul trecut, când puţini întreprinzători şi-au făcut calcule luând în considerare criza economică”, spune directorul executiv al Fundaţiei Post Privatizare, Peter Barta. Acum, multe companii nu mai pot cofinanţa proiectele, pentru că le-a scăzut solvabilitatea, iar băncile nu le mai acordă credite suficiente.

Circa 10% din totalul firmelor care au depus proiecte UE au renunţat la acestea, din cauza crizei sau pentru că nu mai primesc cofinanţare de la bănci, spune Limpede.

Toţi consultanţii intervievaţi de Business Standard spun însă că nu accesul dificil la creditare este principala cauză a gradului scăzut de absorbţie, ci birocraţia.

Guvernul a luat în acest an diferite măsuri menite să accelereze absorbţia banilor europeni. Termenul de organizare a licitaţiilor a fost scurtat de la 87 la 30 de zile, a fost modificată legislaţia privind achiziţiile publice, iar numărul actelor necesare pentru depunerea unui proiect finanţat din fonduri europene a fost redus.

Cât am primit şi cât am dat

Sume încasate (din bugetul pe 2007-2013)