Economia subterană este formată din ansamblul activităţilor legale care sunt desfăşurate evitând anumite reglementări. Aceasta are două componente, respectiv munca nedeclarată – care reprezintă două treimi din total – şi declararea unor niveluri mai mici privind afacerile sau salariile plătite.
„Ţările care folosesc frecvent plata electronică, precum Marea Britanie şi Olanda, au procente mai mici de economie subterană decât statele cu niveluri scăzute ale folosirii plăţii electronice, precum Bulgaria şi România”, se mai arată în studiu.
Cele mai mari procente din produsul intern brut reprezentate de economia subterană erau în urmă cu patru ani în Letonia (39,4%), Estonia (38,2%), şi Bulgaria (36,5%), în timp ce statele care controlau cel mai bine acest fenomen erau Austria, în care economia subterană reprezenta numai 9,3% din PIB, şi Marea Britanie, cu 10,3% din PIB.
În valori absolute, pe primele locuri se situau Italia, cu o economie subterană de 348,5 miliarde euro, Germania (345,7 miliarde euro) şi Franţa (227,8 miliarde euro), acestea fiind însă şi printre cele mai mari economii ale continentului.
„La o valoare estimată de 2.000 de miliarde euro, economia subterană din Europa este semnificativă, mergând de la 10% din produsul intern brut în Marea Britanie până la aproape 40% în unele ţări din Europa Centrală şi de Est. Guvernele şi-au stabilit obiective clare de reducere a acestui tip de activitate, dar, din diverse motive, găsirea unei soluţii nu e o sarcină uşoară”, se mai arată în studiul realizat de AT Kearney.
În studiu se evidenţiază că principalii factori care influenţează volumul economiei subterane sunt realizarea unor economii prin neplata tuturor taxelor, absenţa sentimentului de vinovăţie, precum şi riscul scăzut de detectare a celor care evită legea.
