Documentul, care cuprinde date despre Bulgaria, Republica Ceha, România şi Ungaria, a fost prezentat luni, la Sofia, în cadrul conferinţei internaţionale ‘Politici pentru o creştere economică verde în Balcani’. Aproape un sfert din toate unităţile eoline din noile state membre ale UE sunt situate pe teritoriul României, se afirmă în document. Partea de sud-vest al ţării are cel mai bun potenţial pentru producţia de energia eoliană, iar principala piedică pentru construirea unor unităţi noi este capacitatea limitată a sistemului naţional de transport al curentului electric. În momentul de faţă România se confruntă cu un adevărat boom al investiţiilor în energia eoliană. În ultimii doi ani capacităţile instalate au crescut de cel puţin zece ori. Au fost emise licenţe pentru conectarea la reţelei naţionale a unor unităţi cu o capacitate totală de 17.000 de megawaţi, în condiţiile în care reţeaua ar putea să suporte doar 3.300 megawaţi (din care 1.000 de megawaţi sunt deja conectate), se notează în raport.
Autorii raportului afirmă că sud-vestul României oferă şi cele mai bune condiţii şi în ceea ce priveşte energia solară fotovoltaică. Potenţialul României în această privinţă este mai mare decât cel al Cehiei şi Ungariei, şi chiar şi decât cel al Bulgariei, situată mai în sud. Planul naţional de acţiune privind energiile din surse regenerabile prevede o creştere a ponderii energiei fotovoltaice până la 260 megawaţi în anul 2020. Acest obiectiv este destul de conservator şi, din acest motiv, nu există posibilitatea ca şi în România să fie înregistrat un boom al energiilor din surse fotovoltaice, aşa cum s-a întâmplat în Cehia.
În anul 2010 ponderea energiilor din surse regenerabile în România a fost de 32,25%, în special datorită numărului mare de centrale hidroelectrice, precum şi a faptului că anul 2010 a fost foarte bun din punctul de vedere hidrologic. Planul naţional de acţiune privind energiile din surse regenerabile din 2010 a revizuit obiectivul pentru ponderea acestor energii în anul 2020, prevăzut în Strategia Energetică din anul 2007, majorându-l de la 38% la 42,26%. Majorarea a fost o dovadă pentru angajamentul guvernului de a continua dezvoltarea acestui sector.
Bulgaria se gândeşte să încetinească ritmul dezvoltării energiei din surse regenerabile, a anunţat ministrul economiei, energiei şi turismului, Delian Dobrev, prezent la conferinţă. În unele state, precum Spania şi Cehia, piaţa energiei verzi s-a supraîncălzit, acestea atingând deja obiectivele propuse pentru anul 2020 şi fiind nevoite să renunţe la preţurile speciale pentru această energie. Bulgaria riscă să atingă obiectivele pentru 2020 încă la anul, ceea ce înseamnă că în următorii 7 ani sectorul nu se va mai dezvolta, a spus Dobrev, precizând că guvernul nu va permite aşa ceva. Oficialul crede că, în schimb, autorităţile bulgare vor trebui să se concentreze asupra creşterii eficienţei energetice. În prezent, industria şi gospodăriile bulgăreşti sunt cu 5 până la 8 ori mai puţin eficiente energetic decât media europeană. De aceea, începând din acest an guvernul va acorda împrumuturi de peste 500 milioane de euro pentru creşterea eficienţei energetice a locuinţelor prin termoizolare şi prin conectarea lor la sistemul de gaze. Ministrul a mai spus că în anul 2020 20,8% din consumul brut de energie electrică în Bulgaria va trebui să provină din surse regenerabile, ceea ce înseamnă cu 6% mai mult decât în prezent.
Conferinţa internaţională de la Sofia organizată de şcoala politică „Dimitar Panitsa” a reunit participanţi din Bulgaria şi din ţările din Balcanii de vest. Organizatorii au explicat faptul că, deşi invitată, România nu a fost reprezentată la forum, în contextul în care duminică au avut loc alegeri locale, care i-ar împiedicat pe reprezentanţii acestei ţări să ia parte la forum.
