În general, regimul hidrologic va fi sub media normală lunară în ultimul trimestru al acestui an. Astfel, în octombrie vor fi debite mai mari pe râurile din bazinele Argeşului şi Ialomiţei, dar şi mai mici (între 30 şi 50% din valorile normale lunare) pe râurile din bazinele hidrografice Vişeu, Iza, Tur, Crasna, Barcău, Crişuri, Caraş, Nera, Cerna, Jiu, Olt inferior, Vedea, Râmnicu Sărat, Putna, Trotuş, Bârlad, Prut, pe cursurile superioare ale Siretului şi Sucevei şi pe râurile din Dobrogea.
În noiembrie, debite mai mari decât este normal pentru această perioadă vor fi înregistrate doar pe râurile din bazinul Ialomiţei, în timp ce mai mici vor fi pe râurile din bazinele hidrografice Vişeu, Iza, Tur, Crasna, Barcău, Crişuri, Arieş, Caraş, Nera, Cerna, Jiu mijlociu şi inferior, Olt inferior, Vedea, Putna, Trotuş şi pe cele din Dobrogea.
Potrivit INHGA, pe râurile din bazinele Bârladului şi Râmnicu Sărat vor fi înregistrate cele mai mici valori ale debitelor, sub 30% din normalele lunare.
În decembrie, cele mai mici debite vor fi înregistrate pe râurile din bazinul Oltului inferior şi din bazinele Vedea, Rm. Sărat şi Bârlad. Şi pe fluviul Dunărea valorile debitului vor fi sunt mediile multianuale lunare.
În a doua jumătate a lunii noiembrie este posibilă apariţia formaţiunilor de gheaţă (gheaţă la mal, pod de gheaţă, zăpoare) în bazinele superioare ale Bistriţei, Mureşului şi Oltului şi pe unele râuri mici din centrul şi nordul ţării, iar în cursul lunii decembrie formaţiunile de gheaţă vor fi mai multe şi mai extinse pe râurile din zona de munte din nordul, estul şi centrul României.
Culturile însămânţate deja, în stare „destul de bună”
Preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice Gheorghe Ionescu-Siseşti (ASAS), Cristian Hera, a adăugat că vremea s-a dovedit deocamdată prielnică agriculturii.
„Până în prezent, starea culturilor însămânţate deja (grâu, orz şi rapiţă) este destul de bună. Am avut parte de precipitaţii în aproape toate zonele. Evoluţia lor ulterioară va depinde de vreme. Dacă vom avea o iarnă fără strat de zăpadă şi cu ger ar putea fi probleme, altfel riscul este mult mai scăzut. Cea mai vulnerabilă la ger este rapiţa”, a precizat preşedintele ASAS.
Anul viitor va fi, însă, ceva mai complex decât 2009. Astfel, potrivit directorului INHGA, „anul 2010 va fi unul cu un regim hidrologic normal, cu excepţia perioadei de primăvară, când pot avea loc câteva fenomene extreme”.
Stanciu a spus că în martie ar putea avea loc precipitaţii abundente, urmate de viituri în lunile aprilie-mai – „sunt deja obişnuite în România” – şi că seceta din perioada verii următoare va fi cam la acelaşi nivel cu cea din acest an.
Potrivit acestuia, zonele cu risc sunt din estul României (râurile Suceava, Moldova, Prut, Râmnicu Sărat, Putna), precum şi Ialomiţa, Prahova, Oltenia (râurile Olt, Olteţ, Tismana, Motru), unde „nu vor fi afectate grav gospodăriile, dar culturile ar putea suferi de pe urma viiturilor”.
Scăderea resurselor de apă, problemă pe termen mediu şi lung
Specialiştii au realizat un scenariu pe termen lung privind evoluţia resurselor de apă inclusiv din România, în contextul schimbărilor climatice, potrivit căruia zonele cele mai expuse reducerii cantităţilor de apă sunt Câmpia Română, zona de est a României (Podişul Moldovei şi al Bârladului), zona de Vest, în special Banatul, precum şi o parte din centru, respectiv Transilvania. Vor fi mai puţin afectate zonele din nordul României şi Carpaţii şi subcarpaţii.
Pentru a preveni efectele negative ale unor fenomene de acest gen, autorităţile susţin că au în vedere dezvoltarea unor planuri de management al resurselor de apă, construirea de noi acumulări în zonele expuse pericolului de a rămâne fără apă, preluarea cantităţilor mari de apă de pe Siret şi Prut pentru a suplimenta rezervele.
De asemenea, au fost realizate proiecte ce vizează aducerea apei din zona montană către regiunile deficitare, umplerea canalelor de irigaţii nefolosite în prezent, pentru a asigura apă agriculturii şi gospodăriilor, dacă va fi necesar, precum şi forarea pentru descoperirea de noi resurse de apă din subteran.
„Aceste proiecte sunt începute, trebuie însă alocaţi bani de la buget pentru derularea lor”, a precizat Stanciu.
Directorul INHGA a fost completat de academicianul Hera, care a spus că până în acest an „România era singura ţară din cele 27 ale Uniunii Europene, în care activitatea de cercetare nu avea susţinere de la bugetul de stat. Avem acum o lege, care a fost votată în Parlament, şi care sperăm să fie pusă în aplicare”, prin care statul să acorde bani de la buget inclusiv pentru crearea de soiuri de cereale rezistente la ger, precum şi la secetă puternică.
Academicianul Hera a mai spus că pentru crearea unui soi nou rezistent la intemperii este nevoie de între opt şi 12 ani.
