În ultimii 20 de ani, România a construit un singur tunel rutier, cel de pe Cheile Bicazului, care are o lungime de puţin peste 150 de metri. Anul 2013 ar urma însă să aducă primul tunel situat pe o autostradă, pe traseul dintre Orăştie şi Sibiu.
„Tunelurile rutiere în România sunt foarte scurte, suntem printre ultimii din lume la acest capitol. Nu este normal, având în vedere că ţara noastră este împărţită de Munţii Carpaţi şi în prezent toate drumurile traversează aceste forme de relief ca în secolul 18, când treceam cu poştalioanele”, spune Teodor Iftimie, profesor universitar specializat în construcţii de tuneluri în cadrul Facultăţii de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri de la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti.
„Din păcate, am construit după Revoluţie puţine tuneluri, dar şi drumuri în general, iar acest lucru se datorează inerţiei tuturor factorilor implicaţi, de la beneficiar până la proiectant şi executant. Faţă de tuneluri, există o atitudine greşită, şi anume că sunt scumpe”, explică Teodor Iftimie. Astfel, un metru liniar de tunel construit în rocă costă 10-15 mii de euro, în timp ce pe un teren mai fragil costurile se ridică la 30-50 de mii de euro pe metru liniar.
Ministerul Transporturilor, care an de an a avut miliarde de euro la dispoziţie pentru a pune la punct drumurile naţionale şi autostrăzile, nu a pus până acum accentul pe tunelurile rutiere, lucrări de artă care până la urmă arată progresul, gradul de dezvoltare al unei economii. Norvegia, considerată una dintre cele mai bogate şi dezvoltate ţări din lume, este un exemplu demn de urmat: două dintre cele mai lungi zece tuneluri rutiere din lume se află în această ţară (inclusiv cel mai lung tunel din lume, de 24,5 kilometri).
Anul 2013 ar urma însă să aducă în România finalizarea primului tunel rutier situat pe o autostradă. Este vorba de un tunel de circa 200 de metri lungime situat pe autostrada Orăştie – Sibiu, care ar urma să coste circa 60 de milioane de lei (circa 14 milioane de euro la un curs de 4,3 lei/euro), potrivit informaţiilor transmise de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) la solicitarea ZF. Acest tunel face parte din lotul al patrulea al autostrăzii Orăştie – Sibiu, la care lucrează italienii de la Astaldi, Euroconstruct Trading 98 (controlată de Dan Beşciu şi Sorin Vulpescu) şi Astalrom (controlată de italienii de la Astaldi). Lucrările la această autostradă au demarat în luna octombrie.
Autostrada va cuprinde, pe lângă acest tunel, şi 10 poduri în valoare totală de 102,4 milioane de lei (23,8 milioane de euro).
Cel mai lung tunel rutier din ţară este Capra-Bâlea de pe Transfăgărăşan, care se întinde pe o distanţă de 884 de metri şi a fost construit în 1972, potrivit CNADNR. Pentru realizarea sa au fost săpaţi peste 41.000 de metri cubi de piatră, folosindu-se 20 de tone de dinamită, 3.500 de tome de ciment, 90 de tone de oţel-beton, 4.100 de metri de ţeavă şi alte materiale de construcţii, potrivit portalului transfagarasan.eu. În prezent, cea mai mare parte a tunelului este necăptuşită, însă reabilitarea sa nu este o urgenţă, având în vedere că traficul pe Transfăgărăşan este deschis doar patru luni pe an, între 1 iulie şi 1 noiembrie.
Ungurii au mai puţine tuneluri rutiere, mai exact patru, toate situate pe autostrada M6 (care străbate de la nord la sud ţara). Cu toate acestea, lungimea lor cumulată este dublă faţă de cea a tunelurilor din România: 3,3 km, potrivit informaţiilor transmise de compania ungară de dezvoltare a infrastructurii naţionale (Nemzeti Infrastruktura Fejleszto). Toate cele patru tuneluri au fost finalizate în 2010, iar cel mai lung se întinde pe o distanţă de 1,3 km. „Ungaria nu se compară din punctul de vedere al reliefului cu România şi totuşi stă mai bine la capitolul tuneluri. În Grecia iarăşi, 30% din lungimea autostrăzilor din nordul ţării este reprezentată de tuneluri, iar în Cehia sunt de 10 ori mai multe tuneluri comparativ cu România, atât numeric, cât şi ca lungime”, spune Iftimie.
Construirea unor tuneluri pe drumurile naţionale şi autostrăzile din România este cu atât mai justificată cu cât aproape o treime din suprafaţa ţării este ocupată de munţi. „Din nefericire, tronsoanele greu de traversat nu au fost încă «atacate», aşa cum este cazul Comarnic – Braşov, unde erau anticipaţi 16 kilometri de tuneluri, sau cazul Sibiu – Râmnicu Vâlcea, unde vor fi cel puţin 5 tuneluri. Încet-încet însă, factorii de decizie s-au convins de necesitatea tunelurilor”, mai spune Teodor Iftimie.
Transfăgărăşanul, cinci tuneluri din nouă
Tunelul Capra-Bâlea de pe Transfăgărăşan, cel mai lung din România, se întinde pe 884 de metri şi a fost construit în 1972, potrivit CNADNR. Pentru realizarea sa au fost săpaţi peste 41.000 de metri cubi de piatră, folosindu-se 20 de tone de dinamită, 3.500 de tone de ciment, 90 de tone de
oţel-beton, 24.000 de ancore, 130 de tone de plase sudate, 14.000 de metri pătraţi de cofraje, 1.800 de metri de tuburi de beton, 4.100 de metri de ţeavă, 50 de tone de confecţii metalice, 7.000 de metri cubi de nisip, 6.000 de metri cubi de pietriş, 3.000 de tone de cribluri, scrie transfagarasan.eu. Tunelul de la Bâlea are o singură bandă de circulaţie cu lăţimea de şase metri şi un trotuar de un metru lăţime. În prezent, cea mai mare parte a tunelului este necăptuşită, însă reabilitarea sa nu este o urgenţă, având în vedere că traficul pe Transfăgărăşan este deschis doar patru luni pe an, între 1 iulie şi 1 noiembrie. Transfăgărăşanul, una dintre cele mai importante atracţii turistice din ţară, cuprinde în total cinci din cele nouă tuneluri rutiere existente în România, având o lungime de circa 1,2 kilometri.
Norvegienii, medalia de aur la tuneluri rutiere
Cel mai lung tunel rutier din lume se află în Norvegia, la Laerdal (foto), şi se întinde pe o distanţă de 24,5 kilometri, de peste 30 de ori mai mare decât lungimea tunelului
Capra-Bâlea de pe Transfăgărăşan. Tunelul norvegian a fost inaugurat la finalul anului 2000 şi este prevăzut cu o serie de sisteme de securitate, potrivit CNN. Astfel, până şi simpla atingere a extinctoarelor situate de-a lungul tunelului la o distanţă de 125 de metri declanşează o alarmă care le va indica şoferilor care tranzitează tunelul să întoarcă şi să iasă din tunel.
De asemenea, există telefoane de urgenţă amplasate la fiecare 250 de metri, dar şi 15 puncte de întoarcere special concepute pentru autobuze şi camioane. Tunelul de la Laerdal a costat 114 milioane de dolari (105 milioane de euro), iar la vremea inaugurării traficul estimat era de circa 1.000 de vehicule pe zi. De altfel, în Norvegia se află două dintre cele mai lungi zece tuneluri rutiere din lume, lungimea cumulată a acestora fiind de circa 35,9 kilometri.
Incendiile, pericolul numărul unu
Tunelurile lungi, deşi au avantaje extraordinare în sensul că pot scurta distanţele parcurse de şoferi, pot fi extrem de periculoase în cazul unor incendii, în contextul în care fumul toxic se ventilează foarte greu. Unul dintre cele mai cunoscute accidente petrecute într-un tunel rutier este cel din tunelul Mont Blanc (11,6 kilometri) din martie 1999. După ce un camion ce transporta margarină şi făină a luat foc şi s-a oprit la kilometr
ul 6,7 pe sensul de mers dinspre Franţa spre Italia, 39 de persoane şi-au pierdut viaţa. Focul s-a menţinut aprins timp de două zile şi a atins temperaturi de 1.000 de grade Celsius. Timp de trei ani, tunelul, care este unul dintre cele mai mari din lume, a fost închis.