România a obţinut 489 de puncte, plasându-se pe locul 32 din 34 de ţări, poziţia rămânând nemodificată de la EHCI 2009. Potrivit indexului pe 2012, Olanda are cel mai bun sistem de sănătate (având un punctaj de 872 dintr-un total de 1.000), fiind urmată de Danemarca (822), Islanda (799), Luxemburg (791) şi Belgia (783). EHCI a fost publicat începând cu 2005 de think tank-ul Health Consumer Powerhouse (HCP) din Suedia. Ediţia din 2012 a fost prezentată marţi în cadrul unui seminar organizat în Parlamentul European la Bruxelles.
„Ar fi corect să nu comparăm România cu membrii UE mai bogaţi”, afirmă dr. Arne Björnberg, director de operaţiuni la HCP şi şeful echipei EHCI, în evaluarea ţării noastre. „Ţările din regiune, precum Croaţia (663 de puncte), FYR Macedonia (546) sau Albania (519) sunt termeni de comparaţie mai relevanţi şi arată că România are mult de recuperat”, mai spune dr. Arne Björnberg.
„Mai alarmant este faptul că România, membru UE încă din 2007, pare să facă progrese minime în domeniul sănătăţii, în ciuda contribuţiei imense de la UE. Numai serviciile de bază precum vaccinurile diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitice par să dea rezultate. Rezultatele medicale sunt cele mai slabe dintre aceste 34 de ţări. Cei de la Bruxelles ar trebui să se îngrijoreze”, atrage atenţia şeful echipei EHCI.
„Situaţia va rămâne dificilă până când România creează un sistem în care doctorii să lucreze pe salarii decente în spitale în care să fie principalul lor loc de muncă, în loc să câştige bani în clinici private sau primind bani pe sub mână”, mai remarcă dr. Björnberg.
În timp ce situaţia din România rămâne îngrijorătoare, EHCI reflectă o îmbunătăţire continuă a sistemelor medicale europene, rezultatele şi condiţiile fiind per ansamblu mai bune. Semnalele de alarmă privind impactul crizei economice par puţin exagerate, relevă raportul Health Consumer Powerhouse.
Zeci de ani la rând, în sistemul de sănătate s-a vorbit de reduceri bugetare şi de scăderea calităţii, când, în realitate, s-a mers în sensul invers, cel pozitiv, se precizează în document.
Totuşi, indexul notează că există tendinţe de a aştepta mai mult timp pentru a beneficia de intervenţii chirurgicale costisitoare în ţările cele mai afectate de criza economică. Cota plăţilor din banii proprii pentru anumite tratamente a crescut şi există o lipsă a îmbunătăţirilor şi chiar un acces mai redus la noi tipuri de medicamente.
Raportul atrage totodată atenţia că, indiferent de situaţia economică, Europa rămâne teritoriul predilect al infecţiilor intraspitaliceşti. La jumătate dintre cele 34 de ţări evaluate, EHCI a declarat cod roşu de alertă privind riscul de infecţie. „O iniţiativă UE privind interzicerea vinderii antibioticelor către pacienţii fără reţetă ar reduce această cifră. Siguranţa pacienţilor ar avea mai multe de câştigat din această iniţiativă decât din oricare alta din UE”, afirmă Johan Hjertqvist, fondator şi preşedinte HCP.
EHCI a devenit etalonul de evaluare a sistemelor medicale europene. Ediţia din 2012 clasifică 34 de sisteme medicale naţionale din Europa pe criteriul a 42 de indicatori, acoperind cinci domenii esenţiale în materie de sănătate: drepturile şi informarea pacienţilor, durata de aşteptare pentru tratament, rezultate, prevenirea/sfera de aplicare şi acoperire a serviciilor furnizate, precum şi domeniul farmaceutic. Indexul este alcătuit dintr-o combinaţie de statistici publice, sondaje asupra pacienţilor şi cercetări independente realizate de fondator, think tank-ul Health Consumer Powerhouse.
