România se situează pe primul loc, la nivel european, în topul țărilor în care copiii și tinerii sunt puternic afectați de sărăcie, scrie news.ro.
Datele din anul 2021, luate în calcul în elaborarea unei strategii pentru sprijinirea părinților, arată că peste 40% dintre copiii și tinerii români din grupa de vârstă 0-17 ani se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială.
„Cea mai înaltă incidență a sărăciei s-a înregistrat, între anii 2018-2021, fiind afectați 3 din 10 copii în vârstă de până la 18 ani”, arată un document pus în dezbatere publică de Ministerul Educației, care nu face referire la statistici ulterioare anului 2021 privind situația persoanelor care se confruntă cu sărăcia în România.
„Potrivit Institutului Național de Statistică, în anul 2021, 41,5% dintre copiii și tinerii români din grupa de vârstă 0-17 ani se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială, România înregistrând cea mai ridicată rată dintre țările UE, urmată, la distanță, de Spania (33,4%). Cea mai înaltă incidență a sărăciei s-a înregistrat, între anii 2018-2021, fiind afectați 3 din 10 copii în vârstă de până la 18 ani, iar dintre tinerii cu vârste cuprinse între de 18-24 ani, circa 1 din 4, pragul de sărăcie fiind mult peste nivelul de sărăcie corespunzător adulților”, se arată într-un document pus în dezbatere publică de Ministerul Educației și care vizează elaborarea unei strategii care să vină în sprijinul părinților din România.
Sursa citată precizează că, în anul 2021, dintre gospodăriile cu copii dependenți, cel mai puternic afectate de sărăcie au fost gospodăriile numeroase formate din 2 adulți cu 3 sau mai mulți copii dependenți, înregistrând un procent de 56,4%, în creștere comparativ cu anul 2018 (cu un procent de 53,4%). De asemenea, trei din zece familii monoparentale (părinte singur cu cel puṭin un copil dependent) se confruntă cu sărăcia, înregistrând, în 2021, un procent al sărăciei de 28,8%, în descreștere totuși față de 2018 (cu un procent de 41,6%).
„Strategia Națională pentru susținerea părinților 2024-2030” pusă în dezbatere publică de Ministerul Educației, nu face referire, în ceea ce privește sărăcia, la date statistice ulterioare anului 2021. Documentul citat precizează că, având în vedere aceste realități, apare nevoia promovării de măsuri active vizând susținerea categoriei părinților aflați în situație de sărăcie, nu numai prin acordarea de beneficii sociale, ci și prin garantarea locurilor de muncă, creșterea ofertei de locuri de muncă, în special pentru părinții din zone marginalizate, dezvoltarea așezărilor, astfel încât să devină durabile, reziliente și deschise tuturor. Statisticile arată de asemenea că se înregistrează discrepanțe majore între copiii romi și cei majoritari în ceea ce privește sărăcia monetară, participarea școlară și abandonul școlar.
„Chiar dacă au fost implementate măsuri de susținere în domeniul educației (locuri distinct alocate pentru romi la liceu și universitate) sau programe de alfabetizare de tip «A doua șansă» pentru persoanele care au depășit cu cel puțin patru ani vârsta corespunzătoare, jumătate dintre persoanele de etnie romă care au cel mult 8 clase absolvite nu știu să scrie sau au mari dificultăți de scriere. În plus, ponderea copiilor romi care frecventează învățământul obligatoriu este de 78%, față de 95% pentru copiii majoritarilor din vecinătate. Decalajul se mărește din nou în cazul accesului la învățământului liceal, unde regăsim mai puțin de un sfert dintre elevii romi ( 22%), două treimi dintre etnicii romi fie nu au absolvit nicio clasă, fie au absolvit maximum studii gimnaziale”, mai arată datele prezentate de Ministerul Educației.
