România a pompat sume impresionate în construcţia de autostrăzi, însă rezultatele semnificative s-au lăsat aşteptate. Asta deşi dezvoltarea infrastructurii a fost o prioritate pentru fiecare dintre cei 5 miniştri ai Transporturilor pe care România i-a avut de la aderarea la Uniunea Europeană.
Din 2007 până la jumătatea acestui an, Compania Naţională de Austrăzi şi Drumuri a avut un buget cumulat de 10,7 miliarde de euro, dacă includem şi cheltuielile pentru 2012, arată calculele Money TV. Majoritatea covârşitoare a cheltuielilor companiei au fost de investiţii şi s-au ridicat la 7,4 miliarde de euro în perioada analizată.
Practic, dacă toţi banii de investiţii ar fi mers în autostrăzi, România ar fi avut cel puţin 1.200 de kilometri de autostradă. Cifra a fost calculată în funcţie de standardul maxim de cost impus de Ministerul Transporturilor, de 6 milioane de euro kilometru pentru autostrăzile de la munte.
Bineînţeles, nu toţi banii de investiţii s-au dus în autostrăzi, dar o mare parte dintre ei au luat această direcţie. Totuşi, în perioada 2007-2012, România abia dacă a tăiat panglica la 100 şi ceva de kilometri de autostradă.
Mai mult, statul român avea o sursă gratuită de finanţare prin Programul Operaţional de Transporturi, de la Uniunea Europeană. Totuşi, din 2007 până în prezent, ţara noastră a atras efectiv fonduri europene de 295 de milioane de euro pentru Transporturi. Adică 6,5% din cele 4,6 miliarde de euro puse la dispoziţia României de Bruxelles… sau numai 140.000 de euro pe zi de la aderarea la Uniune faţă de 2,3 milioane de euro pe zi dacă am fi avut până acum o absorbţie integrală a banilor europeni.
România avea, la sfârşitul anului trecut, mai puţin de 400 de kilometri de autostradă, o reţea de trei ori mai mică decât Polonia.
citeşte şi Kilometrul de deszăpezire, de cinci ori mai scump în România decât în Finlanda
