„Este un mare păcat că doar 50 la sută din potenţialul hidroenergetic al României este amenajat. Suntem într-o fază avansată de discuţii oficiale cu bulgarii, care au problemele lor cu închiderea centralei nucleare. Avem deja memorandumul de colabrare cu ei şi urmează să construim împreună o centrală undeva în zona unui mai vechi amplasament: Turnu Măgurele – Nicopole. E un amplasament unde au existat înţelegeri la nivel de stat. România a făcut organizarea de şantier în anii 1980 – 1982, dar bulgarii au cotit-o spre ruşi, au făcut centrala nucleară şi au abandonat proiectul respectiv”, a declarat Traian Oprea.
Oprea a mai spus că în strategia de dezvoltare a Hidroelectrica, care prevede investiţii de aproape 6 miliarde de euro până în 2025, sunt prevăzute construcţia unor hidrocentrale pe mai multe râuri interioare, respectiv Tisa, Mureş, Streiu, Oltul Mijlociu, Jiu, Siret, Prut. Potrivit acestuia, s-ar ajunge la un potenţial hidroenergetic amenajat de circa 62-64 la sută.
Traian Oprea a fost în vizită în Mehedinţi cu ocazia finalizării lucrărilor de modernizare a ecluzie de la Porţile de Fier I. Tot luni s-a finalizat şi proba de 72 de ore pentru hidroagregatul nr. 8 de la barajul Porţile de Fier II, care va intra în explotare comercială, ceea ce înseamnă practic că jumătate din centrala de Porţile de Fier II este retehnologizată la acest moment.
Lucrările de reabilitare a ecluzei de la Porţile de Fier I au început în anul 2006, acestea urmând a fi finalizate în data de 31 mai 2013. În perioada 2006 – 2010, lucrările au fost finanţate exclusiv din surse proprii ale Hidroelectrica, valoarea totală fiind de 46 milioane de euro. În perioada 2007 – 2008 s-a desfăşurat primul obiect care a însemnat schimbarea porţii de la capul intermediar al ecluzei, cea mai mare poartă plană din Europa, cu o construcţie metalică de circa 1.000 de tone. Între 2008 şi 2009 a funcţionat doar ecluza românească (cea sârbă fiind închisă pentru lucrări), realizându-se peste 1.600 de ecluzări fără niciun incident, iar începând din mai 2009 s-au realizat o serie de lucrări complexe: s-a înlocuit poarta plana de la capul amonte al ecluzei, s-au înlocuit instalaţiile hidraulice de la capetele amonte, şi respectiv aval al centralei, s-a realizat instalaţia de automatizare cu comandă din turnul de comandă. Prin realizarea acestor lucrări se urmăreşte creşterea siguranţei în funcţionare a echipamentelor şi siguranţa navală în procesul de tranzitare.
Ecluza a fost repornită în data de 10 mai 2010 şi va funcţiona timp de un an de zile, perioadă în care toate navele aflate în tranzit pe Dunăre vor trece numai prin ecluza românească. După un an, vor începe lucrările la obiectul III, care presupun însă lucrări de mai mică anvergură decât în celalte două etape. Practic, în etapa a treia mai sunt de realizat doar 25 la sută din ansamblul de lucrări.
„Fără o ecluză funcţională nu puteam face faţă condiţiilor de trafic tot mai intense la ora actuală pe Dunăre. A fost nevoie de aceste lucrări de anvergură. Ecluza a funcţionat din 1972 neîntrerupt, cu ambele trepte, deci aproape 38 de ani de funcţionare neîntreruptă, instalaţiile erau obosite, atât fizic cât şi moral şi se simţea nevoia înlocuirii lor pentru a crea cadrul unor ecluzări în siguranţă prin acest nod energetic deosebit de important pe Dunăre”, a declarat directorul SH Porţile de Fier, Teodor Pavelescu. Acesta a mai spus că la finalul lucrărilor ecluza modernizată va funcţiona fără probleme alţi 30 de ani.
De la punere în funcţiune sistemul Porţile de Fier I a produs aproape 214 miliarde kilowaţi oră, urmând ca până la sfârşitul anului să depăşească 215 miliarde kwh.
Împreună cu Porţile de Fier II, cele două hidrocentrale au produs peste 235 de miliarde kwh.
