Criza ar putea lăsa Bulgaria cu datorii şi dezechilibre mai mari după intrarea în zona euro, în timp ce în România şocul ar fi mai brutal, dar vor exista şanse mai bune de redresare. Bulgaria are un consiliu monetar care stabileşte paritatea dintre leva şi euro la 1,96. Costurile acestui sistem sunt o flexibilitate redusă la intrările de bani şi necesitatea unor excedente fiscale care să aprovizioneze rezervele valutare. În schimb, bulgarii nu au grija cursului de schimb, astfel că solvabilitatea băncilor şi preţurile nu sunt influenţate de criză.În România, cursul valutar, care flotează controlat, a permis băncii centrale să îşi constituie rezerve, să contracareze politica fiscală relaxată, dar şi să admită o ajustare în momentul în care vechiul nivel de curs a devenit nesustenabil. Deprecierea leului face ca ajustarea deficitului de cont curent să fie mult prea rapidă, avertizează Citi, care ar pierde în comparaţia cu Bulgaria, dacă nu ar avea şi acordul cu finanţatorii internaţionali.
Implementarea “credibilă” a programului de finanţare externă cu FMI şi UE ar consolida planul României de aderare la zona euro, potrivit programului deja asumat, cu intrare în ERM-2, zona de aşteptare pentru adoptarea euro, în 2012, arată raportul Citi.
“În ciuda riscurilor de implementare a programului, mai ales în plan fiscal, în condiţiile în care economia s-ar putea contracta cu 6% în acest an, credem că programul României cu FMI îmbunătăţeşte şi perspectivele ţării pe termen mediu. În acest sens, repetăm, există mize mai mari în implementarea acordului decât depăşirea crizei. O aplicare credibilă ar trebui să îi uşureze României drumul spre aderarea la ERM-2 în 2012”, scrie Citi.
Analiştii amintesc faptul că atât supraîncălzirea economiei, cât şi avântul creditării înaintea crizei au fost mai pronunţate în România faţă de Bulgaria.
“Cu toate că ambele ţări au intrat în criza financiară cu deficite externe mari, există motive întemeiate să credem că natura şi ritmul ajustării vor fi diferite. În primul rând, Bulgaria are consiliu monetar, în timp ce regimul cursului de schimb pentru România poate fi caracterizat ca unul cu flotare controlată. În consecinţă, România poate folosi moneda naţională ca pe un factor de atenuare a şocurilor, ceea ce ar trebui, în principiu, să contribuie la evitarea unei ajustări costisitoare”, subliniază analiştii.
Pe de altă parte, Bulgaria, care nu are avantajul de a-şi folosi cursul de schimb, ar putea trece printr-o ajustare mai bine dozată, care se va face prin preţurile şi salariile nominale.
“O privire mai atentă la ritmul ajustării în cele două state, până în prezent, sugerează că, în timp ce activitatea economică pare să se comprime într‑un ritm similar, deficitul de cont curent se restrânge mai rapid în România. Acest lucru are probabil drept cauză un regim de curs diferit”, scriu economiştii Citi.
Ei subliniază că, pe de altă parte, procesul dezinflaţionist pare să fie mai solid în Bulgaria decât în România, iar politica fiscală practicată de statul vecin a fost mai prudentă, comparativ cu a României, care a fost prociclică.
