Potrivit proiectului de raport consultat de NewsIn, CE va sublinia că „nu există nici o legătură directă” între durata mecanismului şi activarea clauzelor de salvgardare, limitată la trei ani de la data aderării, adică până în decembrie 2009. Clauza de salvgardare ar fi însemnat blocarea recunoaşterii automate în spaţiul european a sentinţelor şi deciziilor judecătoreşti din România sau Bulgaria.
„În dezbaterea publică legată de MCV apare adesea confuzia între durata probabilă a mecanismului şi termenul-limită pentru aplicarea clauzelor de salvgardare conţinute în Tratatul de aderare”, se arată în proiectul de raport. „MCV a intrat acum în al treilea an de existenţă. Nu a fost introdus pentru o perioadă fixă de timp şi va putea fi eliminat doar când toate obiectivele de referinţă (benchmarks) vor fi îndeplinite în mod satisfăcător”, subliniază Comisia Europeană.
Raportul va fi discutat vineri în grupul de lucru din Consilul de miniştri UE, în pregătirea întâlnirii miniştrilor de externe din septembrie sau octombrie. Diplomaţia română încearcă să convingă statele membre că e nevoie de o „strategie de ieşire” de sub mecanism, însă un grup important de ţări – Germania, Olanda, Marea Britanie, Suedia, Finlanda, Danemarca şi Austria – sunt sceptice că Bucureştiul va continua reformele odată eliminat mecanismul de cooperare şi verificare.
Organizaţia neguvernamentală Transparency International – ce realizează indexul anual privind percepţia corupţiei – a atras, de asemenea, atenţia cu privire la necesitatea monitorizării. „Transparency International este profund îngrijorată că o ridicare prematură a actualului mecanism de cooperare şi verificare al UE în ceea ce priveşte progresele în lupta anticorupţie din cele două ţări ar putea opri sau chiar anula reformele atât de necesare în Bulgaria şi România şi ar periclita reformele mai ample ce fac parte din aderarea la UE”, se arată într-un comunicat TI transmis marţi redacţiilor.
În proiectul de raport, experţii CE admit că obiectivele sunt de lungă durată, cum ar fi combaterea cauzelor corupţiei, şi că schimbarea „poate veni doar din sânul societăţii româneşti”. În acest context, se arată în raport, mecanismul de cooperare şi verificare este doar un „instrument de ajutor”, neputând înlocui angajamentul societăţii româneşti şi al clasei politice pentru a „alinia sistemul şi practica judiciară la standardele UE”.
Deşi au fost făcuţi câţiva „paşi bineveniţi” de la ultimul raport (din februarie), care constata „regrese” în toamna şi iarna anului trecut, România încă nu a reuşit să „depăşească moştenrirea unei Constituţii uneori ambigue” şi faptul că cele două Coduri – Penal şi Civil – nu au fost revizuite complet, ci „preluate din perioada comunistă”, se arată în concluziile raportului.
În plus, numeroasele amendamente şi ordonanţe de urgenţă adoptate fac ca jurisprudenţa românească să fie „contradictorie”, consideră experţii CE, care constată că „acuzaţii par să aibă posibilitatea să abuzeze de dreptul lor la apărare, cauzând întârzieri”, care apoi sunt „remediate printr-o serie de ordonanţe de urgenţă, practici şi reguli de implementare”.
Toate acestea sunt însă rezultatul politizării procesului şi a „lipsei angajamentului neechivoc al tuturor partidelor politice de a asigura un progres real în interesul poporului român”, explică raportul.
„Există un risc real ca hăţişul legislativ, regulile de implementare şi practicile care rezultă din permanenta luptă dintre partide să-i facă pe cei interesaţi să piardă din vedere principalul obiectiv – acela de a ajunge la un stat de drept stabil”, avertizează experţii Comisiei Europene.
Primele rezultate la nivel tehnic rămân „fragmentate”, iar deficienţele persistă, demonstrând că reformele nu au prins încă rădăcini solide.
„Progresele legate de calitatea sistemului judiciar şi de lupta anticorupţie vor contribui în mod pozitiv la aderarea României la zona Schengen, deoarece ridicarea controalelor la frontieră depinde de încrederea reciprocă”, continuă experţii CE, fiind pentru prima dată când executivul european corelează cele două procese – reforma în justiţie şi aderarea la spaţiul Schengen.
Raportul listează apoi o serie de măsuri specifice, invitând autorităţile vizate să le aplice şi menţionând că progresele vor fi evaluate la următorul raport din vara anului 2010.
Parlamentului, criticat pentru blocarea anchetelor de corupţie, i se cere să adopte o lege care să permită continuarea proceselor când sunt invocate excepţii de neconstituţionalitate.
Iniţial, partidele căzuseră de acord să voteze pentru, dar în final legea a căzut, iar apoi fostul premier Adrian Năstase a invocat-o într-unul din dosarele sale, acum acel dosar fiind suspendat.
„Parlamentul încă pare să ezite şi nu ia deciziile necesare pentru a sprijini eforturile executivului şi justiţiei în reformarea sistemului judiciar şi eradicarea corupţiei”, se arată în raport.
Raportul mai cere Parlamentului să „asigure aplicarea uniformă şi rapidă a procedurii ce permite desfăşurarea de anchete penale în cazul parlamentarilor care sunt sau au fost membri ai guvernului” şi să asigure „stabilitatea cadrului legislativ pentru lupta anticorupţie la nivel înalt, inclusiv în contextul noilor coduri”.
Adoptarea celor două Coduri – penal şi civil – este un progres, dar monitorizarea impactului lor se va putea face doar după adoptarea codurilor de procedură şi a legii de implementare, care nu trebuie să modifice legea 78 ce stă la baza Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). „Legea 78 este actualul cadru legal pentru investigaţiile antcorupţie la nivel înalt şi baza de lucru pentru DNA. În pregătirea adoptării finale a codurilor va fi important să se asigure că acest cadru legal crucial nu este restricţionat”, avertizează experţii CE.
„România a făcut o serie de paşi bineveniţi de la raportul Comisiei Europene din 2008 pentru a relansa procesul de reformă: a fost dat un nou avânt care s-a materializat într-o serie de paşi pozitivi. Totuşi, România încă se luptă cu moştenirea unei Constituţii uneori ambigue şi cu faptul că cele două coduri, Civil şi Penal, nu au fost revizuite pe deplin, ci luate din trecutul comunist”, remarcă raportul Comisiei Europene.
Documentul mai notează că „noul Cod Penal adoptat, în mod paradoxal, scade pedepsele pentru corupţie, ceea ce e în contradicţie cu eforturile de combatere a corupţiei de până acum”.
DNA este din nou apreciat ca având un parcurs pozitiv de „investigaţii non-partinice”, CE respingând acuzaţiile cum că DNA ar avea o agendă politică. Renumirea lui Daniel Morar în fruntea DNA în februarie 2009 „a marcat un pas important în lupta anticorupţie”, se mai arată în partea politică a raportului.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este criticat cu moderaţie, fiind încurajat să coopereze mai mult cu Ministerul Public şi să-şi intensifice activitatea, contribuind la reformarea reală a sisteumului.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este aspru criticată pentru procedurile sale alambicate şi se trage un semnal de alarmă privind persoana care va fi numită în toamnă în fruntea acestei instituţii. „Numirea noului preşedinte ÎCCJ în toamnă va prezenta o ocazie pentru a demonstra angajamentul pentru reformarea, modernizarea şi transparentizarea sistemului judiciar”, se arată în proiectul de raport.
În ce priveşte Agenţia Naţională de Integritate, CE apreciază faptul că aceasta şi-a început activitatea, precizând însă că nu poate fi evaluată, deoarece e încă la început.
Raportul critică şi „lipsa de iniţiativă în detectarea corupţiei de către inspectoratele din sănătate şi învăţământ, precum şi de către autorităţile fiscale sau alte organe de control intern ale instituţiilor publice”.
„E nevoie de presiune continuă pentru a obţine rezultate, iar CE invită şi celelalte state membre să continue asistenţa oferită României şi să ajute la obţinerea de rezultate”, conchide raportul.
