„Dacă în 2008 şi 2009 suma de plată a fost de aproximativ 12 milioane de euro, pentru anul trecut suma de plată este de aproximativ 3, 6 milioane de euro”, a precizat Răzvan-Horaţiu Radu într-o conferinţă de presă.
El a adăugat că scăderea se datorează, pe de o parte, suspendării – începând cu a doua jumătate a anului – a analizării cauzelor în materia dreptului de proprietate şi, pe de altă parte, este şi un efect al scăderii semnificative a numărului de condamnări.
Agentul guvernamental pentru CEDO a mai afirmat că grupurile de cauze care atrag în continuare condamnarea statului rămân, în principiu, aceleaşi – dreptul de propritate în executarea hotărârilor judecătoreşti, durata procedurilor judiciare şi condiţiile de detenţie din penitenciare.
„Problema dreptului de proprietate sperăm s-o rezolvăm prin implementarea hotărârii-pilot, celelalte probleme sunt convins că vor fi rezolvate chiar şi prin aplicarea legii micii reforme, prin intrarea în vigoare a codurilor de procedură civilă şi penală”, a spus Răzvan-Horaţiu Radu.
El a menţionat că în timp ce numărul de plângeri continuă să crească, numărul de condamnări scade. „E pentru al doilea an când avem mai puţine condamnări”, a precizat agentul guvernamental pentru CEDO, care şi-a exprimat încrederea că numărul de condamnări va continua să scadă, mai ales având în vedere grupurile principale de cauze pe care le-a avut România. El a menţionat, în acest sens, pe de o parte, stoparea analizării cauzelor în domeniul dreptului de proprietate, pe de altă parte reformele interne care au fost realizate chiar în domeniul funcţionării justiţiei, exprimându-şi convingerea că acestea vor duce la trendul descrescător şi în anii următori.
În ce priveşte situaţia României, Răzvan-Horaţiu Radu a spus că în 2010, spre deosebire de 2009, Curtea a analizat mai puţine plângeri. „În 2009 a analizat în jur de 4.700 de plângeri îndreptate împotriva României, în 2010 a analizat aproximativ 3.800 de plângeri”, a menţionat agendul guvernamental pentru CEDO. El a adăugat că, dintre acestea, marea majoritatea au fost respinse.
Aproximativ 97% dintre aceste plângeri – 2.134 au fost respinse de un complet format din judecătorul unic, 1.441 de plângeri au fost respinse de un comitet format din trei judecători. Curtea a pronunţat 220 de hotărâri şi decizii. Dintre aceste hotărîri, doar în 136 de cauze Curtea a constatat încălcarea a cel puţin un drept prevăzut de Convenţia europeană a drepturilor omului şi protocoalele adiţionale, a precizat agentul guvernamental Răzvan-Horaţiu Radu.
Agentul guvernamental pentru CEDO a mai arătat că, dacă numărul de condamnări este în scădere, numărul de cauze câştigate este în creştere. „În 2007 am avut vreo şapte cauze, în 2008 am avut aproximativ 17, în 2009 au fost peste 30, iar în 2010 România a avut 47 de cauze câştigate după comunicarea de către Curte”, a informat Răzvan-Horaţiu Radu.
În ceea ce priveşte principalele probleme pe care România le are pe rolul Curţii, agentul guvernamental a spus că acestea ar fi sunt similare cu cele din anii anteriori. „Avem, pe de o parte, dreptul de proprietate. Nerespectarea dreptului de proprietate ne-a atras un număr de 61 de condamnări, dreptul la un proces echitabil, care ne-a atras 72 de condamnări, între acestea avem în continuare în executarea hotărârilor judecătoreşti şi durata procedurilor judiciare”, a explicat agentul guvernamental pentru CEDO.
El a adăugat că pe locul patru ar fi condiţiile de detenţie, care se prezintă ca un grup de cauze aflat în creştere. „Problema condiţiilor de detenţie priveşte aspecte anterioare anilor 2006, 2005. După 2007, o dată cu modificarea legii eexecutării pedepselor, au intrat în vigoare o serie de norme legale care asigură un recurs intern mult mai bine caracterizat”, a explicat Răzvan-Horaţiu Radu.
El a arătat că România nu a avut şi nu are probleme grave în faţa Curţii Europene. „Noi am avut doar probleme cantitative, nu probleme calitative, problemele noastre nu au privit încălcări grave ale drepturilor omului, au fost mai mult legate de nereuşita unor reforme postcomuniste”, a conchis agentul guvernamental pentru CEDO.
Vorbind despre priorităţile pe anul 2011, agentul guvernamental al României la CEDO a anunţat organizarea la Bucureşti, în cursul lunii februarie, a unei Conferinţe internaţionale privind „Restituirea proprietăţilor în concordanţă cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului”. La eveniment au fost invitaţi participanţi din aproximativ 20 de state (Albania, Azerbaidjan, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Ungaria, Polonia, Republica Moldova, Georgia, Federaţia Rusă etc.), la nivel de secretar de stat/vice-ministru din cadrul autorităţilor specializate în problematica restituirii proprietăţilor. Conferinţa urmăreşte lansarea unei dezbateri publice internaţionale asupra acestui subiect, prezentarea problematicii restituirii proprietăţilor şi a condamnărilor la CEDO în această materie – aceasta fiind una specifică statelor postcomuniste, nu doar României -, precum şi prezentarea unor exemple de bune practici în materie din partea statelor participante.
