Planurile sunt mai mult decât spectaculoase, în condiţiile în care după decembrie ‘89 statul român abia a reuşit să finalizeze până acum puţin peste 150 de km noi de autostradă. Dacă planurile autorităţiilor se vor concretiza, România ar marca o premieră, adică ar construi 120 km de autostrăzi în doi ani consecutivi. Investiţiile noi suferă de subfinanţare cronică, iar România apare în graficele Uniunii Europene cu grad de absorbţie zero a fondurilor europene pe infrastructură rutieră.
Transportatorii cred că strategia în ceea ce priveşte investiţiile noi în reţeaua de drumuri a fost complet greşită. “România se află departe de ţări precum Ungaria, Serbia sau Croaţia, în primul rând din cauza politicii. Încă din 1997 au existat constructori şi finanţatori care şi-au dorit să construiască autostrăzi, dar nu au fost lăsaţi. Dacă existau atunci parteneriatele public private, până acum probabil că aveam peste 1.500 de km de autostrăzi”, spune Radu Dinescu, secretar general al Uniunii Naţionale a Transportatorilor din România.
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) admite că proiectele se vor menţine în grafic doar dacă statul va acorda finanţarea solicitată. Astfel, pentru 2010, CNADNR vrea de la bugetul de stat 6,7 miliarde de lei şi face socoteli pe o sumă similară atrasă din credite externe şi fonduri europene. “Dacă anul viitor primim de la buget cât solicităm, adică 3% din PIB, ne încadrăm în grafice. Dacă vom primi mai puţini bani, vom extinde termenele de finalizare a lucrărilor”, a declarat pentru Business Standard directorul general al companiei, Dorina Tiron. România a accesat doar 11.400 de euro din cele 1,3 miliarde de euro alocate de Uniunea Europeană pentru infrastructura rutieră în perioada 2007-2009. Până acum, două proiecte din Programul Operaţional Transport, care vor fi incluse în Autostrada Bucureşti-Constanţa, au fost aprobate de I >Autostrăzile României Comisia Europeană, iar alte patru proiecte majore de infrastructură sunt în curs de evaluare, arată datele Comisiei Europene. În total, 17 proiecte au fost aprobate în cadrul acestui program. Pe de altă parte, Dorina Tiron susţine că CNADNR a reuşit să obţină în 2009 20 de milioane de euro din fondurile europene, pentru construcţia de drumuri. Aceasta admite că România a cheltuit puţini bani europeni anul acesta, dar spune că abia acum s-au deblocat procedurile, astfel că în 2010 se poate miza pe sume mai mari. “Proiectele ISPA au fost blocate până la mijlocul acestui an, din cauza unor probleme legate de terenuri, utilităţi. În ceea ce priveşte fondul de coeziune, care pune la dispoziţie României fonduri de 1,3 miliarde de euro, abia anul acesta s-au creat autorităţile de management. Prin urmare, de-abia de acum încolo se pot pune în mişcare proiectele”, a explicat Tiron.
Cei 130 de kilometri noi de drum promişi în următorul an se împart pe proiecte anunţate de câţiva ani. Astfel, primii 42 de kilometri ai Autostrăzii Bechtel, care vor fi gata la 1 decembrie, vor lega localitatea Gilău de Turda.
Tronsonul, spune oficialul CNADNR, va permite ocolirea municipiului Cluj. Pentru 2010, Bechtel trebuie să finalizeze lucrările până la Câmpia Turzii şi să avanseze cu lucrările pe o altă secţiune importantă, Suplacu de Barcău-Borş. Oficialul companiei de drumuri crede că primii 36 de kilometri din această secţiune vor fi gata în 2011. Pentru 2010, CNADNR socoteşte pentru Autostrada Transilvania nu mai puţin de 2,8 miliarde de lei de la bugetul de stat. Anul acesta, constructorul american are buget de 200 milioane de euro, din 700 milioane de euro – cât s-a investit în Autostrada Transilvania începând din 2004.
Al doilea tronson de autostradă, despre care CNADNR spune că va fi gata în 2010, este Bucureşti-Ploieşti. “Sperăm să fie gata în 2010, dacă vom avea asigurată sursa de finanţare”, spune Tiron. Proiectul demarat în 2008 este estimat la 1,8 miliarde de euro. Din bugetul pe care îl cere pentru 2010, compania de drumuri vrea să aloce aproximativ 2,7 miliarde de lei acestui proiect. Anul viitor, CNADNR dă ca sigură finalizarea a 14,8 km de autostradă din varianta ocolitoare a municipiului Sibiu, proiect finanţat din fonduri ISPA.
Al treilea mare proiect pentru care CNADNR planifică anul viitor o finanţare de 1,2 miliarde lei, din alocaţii bugetare, este şoseaua de centură a Capitalei. Pentru alte 18 proiecte de drumuri noi, din care şapte au început în 2009, iar 11 sunt în diferite faze de licitaţie, administratorul reţelei de drumuri mizează pe fonduri europene şi credite externe, care înseamnă echivalentul a încă şase miliarde de lei. În acelaşi timp însă, administratorul reţelei de drumuri de la noi a cheltuit anul acesta din alocaţii bugetare puţin peste un miliard de euro pentru construcţia de autostrăzi şi reabilitarea sau modernizarea de drumuri naţionale.
Potrivit datelor furnizate Business Standard, mai mult de jumătate din suma de 4,7 miliarde de lei primită de la buget a fost direcţionată către finanţarea Autostrăzii Transilvania şi a Autostrăzii Bucureşti-Ploieşti. Diferenţa, respectiv 2,25 miliarde de lei, a fost folosită pentru modernizări şi reabilitări de drumuri, o bună parte din sumă fiind folosită pentru plata facturilor restante.
