Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), familiile din România au cheltuit peste 40% din venitul mediu lunar din trimestrul al doilea al anului pe alimente şi 7% din câştiguri, pentru tutun şi băuturi alcoolice, în timp ce pentru educaţie şi cultură românii au alocat doar puţin peste 5%.
"Nivelul de trai din România este mai redus decât în ţările dezvoltate, şi din această cauză populaţia s-a orientat către alimente, tutun sau băuturi alcoolice. De asemenea, puterea de cumpărare a scăzut şi a crescut incertitudinea", a declarat Rozalia Pal, economist-şef la UniCredit Ţiriac Bank.
Conform INS, în perioada aprilie-iunie, familiile din România au obţinut un venit mediu lunar de 2.338 de lei, cu 70 de lei mai mult comparativ cu primele trei luni din 2009.
În condiţiile în care veniturile gospodăriilor au crescut, românii şi-au majorat şi cheltuielile, cu 60 de lei în al doilea trimestru al anului, până la 2.056 de lei. Astfel, populaţia a economisit, în medie, 282 de lei în perioda aprilie-iunie, adică 12% din venitul mediu lunar, cu 10 lei mai mult decât în intervalul ianuarie-martie.
Potrivit INS, în al doilea trimestru comparativ cu primele trei luni ale anului, populaţia şi-a redus cheltuielile de consum şi pe cele de producţie, în timp ce investiţiile au crescut. Astfel, cheltuielile de consum au avut cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor, cu 71,6%, urmate de impozite şi taxe, cu 16,7%, şi de cheltuieli de producţie, cu 6,9%. Românii au alocat doar 1,5% din cheltuielile lor investiţiilor.
"Unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul de rezidenţă. Astfel, în timp ce nivelul cheltuielilor totale de consum, medii lunare pe o gospodărie, este mai mare în urban faţă de rural cu 517 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 63 de lei. Aceasta derivă din faptul că, în rural, 40,9% din cheltuielile cu alimentele reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii.
În urban, utilizarea de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 18,2% din cheltuielile pentru consum alimentar", se arată în datele Institutului Naţional de Statistică.
Salariile şi bonusurile au format, cu 52,3% din venituri, cea mai importantă sursă de câştiguri ale românilor în al doilea trimestru al anului.
"Diferenţe de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat în funcţie de mediul de rezidenţă. În intervalul aprilie-iunie, veniturile medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 41,9% mai mari decât ale familiilor din mediul rural.
În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 63,9% din salarii, în timp ce în rural principala sursă a câştigurilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 32,9% din totalul veniturilor", relevă studiul realizat de INS.
