Astfel, românii au multă sau foarte multă încredere în Biserică (67%), Armată (63%), SRI (48%), Poliţie (47%), Primărie (45%), DNA (45%), SIE (42%), Guvern (40%), ANI (40%), consiliul judeţean (38%), Parlamentul European (38%), Parlamentul României (33%), Preşedinţie (30%).
În concordanţă, puţină şi foarte puţină încredere revin Preşedinţiei (69%), Parlamentului României (67%), Parlamentului European (62%), consiliului judeţean (62%), ANI (60%), Guvernului (60%), SIE (58%), DNA (55%), Primăriei (55%), Poliţiei (53%), SRI (52%), Armatei (37%), Bisericii (33%).
„Biserica şi Armata beneficiază de încrederea publicului în mod tradiţional, fiind instituţii cu care cetăţenii nu au interacţiuni deranjante în mod curent. Totuşi, în comparaţie cu anii precedenţi, încrederea în Biserică şi Armată s-a diminuat de la cote de 75-80% la un nivel de sub 70%. Pe de altă parte, este important de precizat că Biserica şi Armata nu sunt instituţii în sensul în care sunt celelalte în privinţa cărora am cerut subiecţilor să îşi exprime gradul de încredere. Biserica şi Armata, ca denumiri, trimit mai degrabă la instituţii sociale generale decât la organizaţiile corespondente”, au precizat realizatorii sondajului.
Potrivit acestora, cele două denumiri au o încărcătură simbolică şi istorică mai puternică decât Parlamentul, Guvernul, DNA sau primăriile, o mare parte dintre respondenţi având probabil în minte Armata în semnificaţia ei istorică şi simbolică.
„În cazul Bisericii, situaţia este şi mai complicată. Unii respondenţi nu fac probabil diferenţa între Biserică şi Dumnezeu, deci nici diferenţa necesară dintre exprimarea încrederii în Biserică, respectiv a credinţei în Dumnezeu. În plus, deşi marea majoritate a subiecţilor sunt creştin-ortodocşi, este de discutat în ce Biserică (ce organizaţie) îşi exprimă încrederea persoanele de alte confesiuni”, se mai arată într-un scurt comentariu ce însoţeşte rezultatele sondajului.
Totodată, se apreciază că procentul semnificativ de încredere acordat Armatei, SRI şi Poliţiei poate fi legat de contextul social şi economic marcat de criză şi instabilitate care încurajează încrederea în repere instituţionale solide ale statului, capabile să acopere nevoia de siguranţă a oamenilor şi să transmită un sentiment de stabilitate.
„Încrederea mai scăzută în instituţia prezidenţială este legată de indicele de încredere mai mic al titularului funcţiei de preşedinte”, estimează realizatorii studiului.
Ei au mai atras atenţia asupra faptului că persoanele cu studii primare manifestă un indice de încredere foarte mare în Biserică (80%), în timp ce persoanele cu studii superioare evaluează această instituţie mai sever. Pe de altă parte, respondenţii cu studii superioare au încredere mai mare în SRI şi SIE decât celelalte categorii, dar mai mică în Poliţie, comparativ cu populaţia cu studii medii şi primare.
Sondajul a fost realizat, la comanda cotidianului „Adevărul”, în perioada 21-28 februarie 2013, volumul eşantionului fiind de 1.066 persoane, cu o eroare maximă admisă a datelor de ą 3%, la un grad de încredere de 95%, eşantionul fiind de tip multi-stratificat, probabilistic.
Barometrul de opinie „Adevărul despre România” este un proiect de cercetare sociologică care îşi propune să aducă în spaţiul public, într-o formulă complexă şi sistematică, opiniile populaţiei cu privire la principalele probleme de pe agenda publică reală.
Barometrul de opinie are patru direcţii mari de cercetare: politica internă şi internaţională; economie şi mediu de afaceri; social – sănătate, educaţie, protecţie socială; viaţă şi societate.
