În Harghita, de pildă, eliminarea subvenţiilor ar putea duce la creşterea costului pentru încălzirea unui apartament cu două camere de la 344 de lei la 520 de lei, relatează Realitatea TV.
Primarul din Miercurea Ciuc, Raduly Robert Kalman, crede că sistemul ar putea intra în colaps, pentru că „lumea nu are din ce să plătească”.
La Constanţa, consilierii locali au votat scumpirea gigacaloriei de la 170 la 338 de lei. Circa 85.000 de constănţeni vor beneficia însă de subvenţie.
Cel mai mic preţ din ţară pentru gigacalorie va fi plătit la Întorsura Buzăului: 121 de lei, fără subvenţie. Preţul se datorează faptului că blocurile sunt încălzite de la o centrală pe bază de rumeguş, ale cărei costuri sunt destul de reduse.
Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat, la începutul lunii septembrie, că preţul pentru gigacalorie plătit de consumatorii individuali din Capitală nu va fi mărit în perioada următoare, ceea ce ar însemna că, la iarnă, bucureştenii vor plăti tot 169,88 de lei.
Potrivit lui Oprescu, Primăria Capitalei va continua să acorde subvenţii. „Anul trecut, subvenţiile au totalizat peste 100 de milioane de euro. Anul acesta, încercăm să dăm peste 125 de milioane de euro”, a precizat edilul.
Preţul de 169,88 lei pentru gigacalorie este în vigoare de la 1 august, când Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a aprobat o majorare de 36,5%.
Fără subvenţii, bucureştenii ar trebui să plătească gigacaloria la preţul de producţie, respectiv 318 lei cu TVA. Din acest preţ, 60% este tariful perceput de producătorul ELCEN, iar restul, cel al Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice (RADET), prin intermediul căreia apa caldă şi căldura ajung în apartamente.
