Venitul pe angajat şi kilometru de reţea în România este printre cele mai mici în Europa – de 62 de euro, în timp ce în Germania acesta este de 400 de euro. Cele mai mari venituri pe angajat sunt în Danemarca, de 1.353 de euro, în timp ce în Polonia acestea sunt de 52 de euro. Preţul gigacaloriei (fără TVA) în România este, în medie, de 60 de euro, nivel similar cu cel din Germania, însă produsul intern brut (PIB) pe locuitor în România este de 6.334 de euro, în timp ce în Germania se ridică la 30.428 de euro. Un alt stat cu un preţ al gigacaloriei apropiat de cel plătit de consumatorii din România este Finlanda, cu 59 de euro. PIB-ul pe locuitor în această ţară este însă de 35.094 de euro. Astfel, românii plătesc, în medie, cu 18% mai mult pentru energia termică în sistem centralizat faţă de celelalte state europene, din cauza ineficienţei companiilor furnizoare, ceea ce generează o povară suplimentară semnificativă pentru bugetele locale şi de stat care subvenţionează tarifele consumatorilor casnici, în timp ce industria românească suferă din cauza costurilor mari de producţie, se arată în studiul respectiv.
Energia termică în România este produsă în principal din surse poluante: în proporţie de 41% din cărbune, nivel similar cu cel european, 48% din gaze naturale, faţă de 28% în statele europene, şi 11% din surse regenerabile (preponderent din deşeuri lemnoase), comparativ cu 14% în statele europene. Conform studiului AT Kearney, dintre cele 16 companii analizate care activează în sectorul local de producţie energie, doar cinci sunt considerate profitabile, respectiv Dalkia Termo Prahova, RADET Constanţa, Regia de Termoficare Cluj, Energie Termică Sibiu şi Nuonsib Sibiu.
