Banca Naţională ar putea reduce în şedinţa de miercuri a Consiliului de Administraţie dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la 2,25%, urmând ca tendința să se păstreze, iar la finele anului aceasta să coboare la 2%. De asemenea, rezevele minime obligatorii vor fi menţinute în februarie la 10% pentru lei şi 14% la valută. Acestea sunt concluziile unui sondaj intern al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, care a fost făcut public ieri.
Analiștii susțin că BNR ar transmite astfel un mesaj pentru stimularea consumului și a investițiilor și descurajarea economisirii. Economistul-șef al BCR, Radu Crăciun, arată că România se confruntă în momentul de față cu două probleme: inflația excesiv de scăzută și aprecierea leului. „Inflația excesiv de scăzută este consecința deficitului de cerere din economia românească și a reducerii generalizate a prețurilor în Europa. Aprecierea leului este consecința programului BCE de injecții de lichiditate care duce randamentele obligațiunilor suverane din zona euro la valori apropiate de zero sau chiar negative și care face ca investitorii să caute orice activ oferind o dobândă decentă. În această categorie intră titlurile de stat românești, ceea ce a făcut ca investitorii să vânda euro, punând presiune pe curs, pentru a cumpăra titluri denominate în lei“, spune Crăciun.
Acesta este de părere că impactul asupra pieței monetare va fi limitat, având în vedere că dobânzile la lună sunt de mai mult timp sub 1%, dar decizia ar trebui să dea mai multă încredere băncilor pentru a continua procesul de scădere a dobânzilor, iar consumatorilor un impuls pentru a economisi mai puțin și a consuma mai mult. În plus, o dobândă mai mică va fi de natură să descurajeze întărirea leului.
Dobânzi real negative
Aurelian Dochia, membru în CA al BRD Finance, explică de ce până acum nu a fost reluată creditarea, deși BNR a scăzut dobânda de referință în repetate rânduri, în 2014: „Băncile se plâng că au atâta lichiditate, că dispun de prea mulți bani în depozite, iar cererea de creditare este scăzută. Semnalul BNR este de stimulare a consumului și reluare a investițiilor și de descurajare a economisirii. Însă lucrurile merg foarte greu în această direcție deoarece șocul de acum câțiva ani e încă proaspăt, iar oamenii încearcă să se protejeze. Băncile nu mai acordă cu prea multă ușurință credite fiindcă, pe de o parte, normele de creditare s-au schimbat și mulți nu se mai califică, iar pe de altă parte, portofoliile sunt pline cu clienți care nu-și mai pot plăti ratele“. Economistul arată că dobânzile pe anumite perioade sunt real negative și că unele bănci din Europa percep taxe ca să depui banii. De exemplu, Germania se împrumută cu dobânzi real negative.
De asemenea, reducerea rezervelor minime obligatorii ar trebui să stimuleze creditarea, mărind lichiditatea pe care o au băncile. „Nu este ușor să gestionezi portofoliile vechi de credite neperformante și să acorzi noi împrumuturi, băncile fiind astfel într-o situație tensionată în momentul de față. Toți indicatorii de performanță ai unei bănci depind de activitatea de creditare“, susține Dochia.
Reprezentantul BRD, la fel ca și Radu Crăciun, vede o legătură între viitoarea reducere a dobânzii-cheie și anunțul BCE de a injecta 50 de miliarde de euro lunar pentru redresarea zonei euro, decizie care va schimba condițiile de pe piața europeană.
„BNR are mai multă libertate pentru stimularea economiei, pentru a menține un raport optim între moneda națională și euro și pentru a lupta împotriva tendinței deflaționiste care amenință Europa“, spune Dochia. Iar analistul economic Lucian Isar susține că reducerea dobânzii-cheie ar fi oportună din mai multe considerente: deficitul de cerere se menține, inflația a intrat pe un teren greu de gestionat – prea aproape de zero pentru o economie emergentă, îngustarea canalului dobânzilor, convergența dobânzilor de piață cu dobânda-cheie. „Reluarea creditării va fi ajutată de această reducere a dobânzii pe mai multe canale, inclusiv diminuarea efortului financiar al celor cu expuneri de credit în lei, persoane fizice și juridice“, afirmă Isar.
