Aproape 29% dintre românii chestionaţi au menţionat mersul pe jos ca principal mod de transport pentru deplasările zilnice, uşor în urma bulgarilor (30,1%), în timp ce 30,3% folosesc un autovehicul, 26,5% transportul în comun, iar 5,2% bicicleta, potrivit unui studiu Eurobarometru.
Motocicleta este utilizată de 0,5% din români, iar alte modalităţi de transport de 1,5%.
Procentajul românilor care au declarat că nu se deplasează zilnic sau periodic, de 7%, este cel mai ridicat din UE, înaintea Bulgariei (5,8%) şi Ungariei (4,1%).
Cipru conduce în rândul statelor unde populaţia foloseşte maşina sau motocicleta pentru transport (91% din respondenţi). În Franţa, Irlanda sau Slovenia, aproximativ două treimi dintre respondenţi utilizează transportul motorizat.
România se plasează în partea de jos a acestui clasament, doar 31% din participanţi la sondaj folosind un autoturism sau motocicletă pentru transportul zilnic. Doar Letonia şi Ungaria, ambele cu 29%, au îregistrat un procentaj mai slab. În rândul ultimelor cinci state se numără şi Slovacia şi Bulgaria, cu 33% în ambele ţări.
În privinţa compromisurilor pentru protejarea mediului prin reducerea emisiilor de dioxid de carbon, românii, alături de letoni, sunt ultimii între cetăţenii UE dispuşi să accepte concesii legate de viteza maşinii. Astfel, 48% dintre românii consultaţi au afirmat ca probabil sau foarte probabil un compromis, 6% puţin probabil şi 11% deloc probabil. Procentajul românilor care au au spus „nu ştiu” sau „nu răspund”, de 35%, este cel mai ridicat la nivel comunitar. Cei mai deschişi la concesii în această privinţă sunt locuitorii din Cipru (87%), urmaţi de Luxemburg (84%), în timp ce media europeană este de 68%.
Procentajul românilor care consideră că ar putea accepta un compromis în privinţa dimensiunilor maşinii scade la 43% şi ocupă tot ultimul loc în UE, în urma Olandei (46%) şi Slovaciei (48%). Totodată, 9% consideră puţin probabilă o astfel de concesie, iar 10% deloc probabilă. Restul de 38% au afirmat „nu ştiu”, acesta fiind cel mai ridicat procentaj din rândul statelor membre. Respondenţii din Grecia (80%) şi Cipru (79%) sunt cei mai dispuşi să cedeze legat de mărimea maşinii, peste media UE de 62%.
Românii sunt pe ultimul în rândul cetăţenilor UE, împreună cu lituanienii, şi când vine vorba de concesii legate de autonomia autovehiculelor. Doar 38% dintre românii chestionaţi ar fi dispuşi la un compromis referitor la distanţa pe care poate fi parcursă fără nevoia de a realimenta. O astfel de concesie este puţin probabilă pentru 12% dintre români, deloc probabilă pentru 9%, în timp ce procentajul de 42% al celor care nu au ştiut să răspundă este din nou cel mai mare la nivel european. Cea mai mare disponibilitate de a accepta un compromis legat de autonomia maşinii îl au ciprioţii (75%), urmaţi de luxemburghezi (71%). Media UE este de 56%.
Costul autovehiculului rămâne important din perspectiva respondenţilor români, doar 43% fiind dispuşi la concesii pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon, procentaj care plasează România pe poziţia 25 în rândul statelor comunitare, înaintea Cehiei (42%) şi Letoniei (41%). Participanţii din Cipru (74%) şi Luxemburg (68%) se situează pe primele locuri, în timp ce media europeană este de 53%. Din cei 18% respondenţi români care s-au declarat inflexibili în privinţa costului, aproape jumătate consideră puţin probabilă o concesie, iar restul deloc probabilă. Procentajul românilor care nu au răspuns sau nu au ştiut să răspundă este din nou cel mai ridicat la nivel comunitar.
Schimbarea sistemului de taxe auto, ca înmatriculare şi taxe de drum, cu unul care să ia în calcul utilizarea efectivă a maşinii, precum kilometri parcurşi sau utilizarea acesteia la orele cu circulaţie intensă, ar avea susţinere doar din partea a 36% dintre români. România se situează astfel între ultimele state din UE, pe poziţia 24, devansând doar Portugalia şi Estonia (câte 35%), respectiv Lituania (21%). Modificarea sistemului de taxe este respinsă de 26% din români, din care jumătate se opun cu tărie unor astfel de schimbări. Restul de 34%, cel mai ridicat nivel între statele UE, au afirmt că nu ştiu să răspundă. Cea mai mare disponibilitate au arătat-o cetăţenii din Luxemburg (71%) şi Italia (68%), în timp ce media UE se situează la 50%.
Sondajul a fost realizat în perioada 15 octombrie-19 octombrie 2010 şi include răspunsurile a 25.570 de cetăţeni europeni, dintre care 1.002 români, reprezentând 3,9% din total. Pentru România, interviurile au fost efectuate de institutul de sondare Gallup.
