”Aşa cum am mai spus, Consiliul European nu a descoperit brusc virtuţile creşterii economice. Relansarea creşterii şi creării de locuri de muncă a fost o preocupare constantă, de la prima noastră reuniune sub preşedinţia mea, în februarie 2010. (…) Agenda de creştere şi locuri de muncă necesită o abordare structurală, dar şi acţiuni pe termen scurt pentru stabilitate financiară. Recâştigarea încrederii consumatorilor şi investitorilor va conduce la sporirea cererii şi la creştere”, a spus Van Rompuy, în plenul Parlamentului European.
Un alt punct important al Summitului UE din 28-29 iunie, remarcat marţi de preşedintele Consiliului European, este angajamentul liderilor ţărilor din zona euro de a face ceea ce este necesar pentru a asigura stabilitatea financiară a zonei euro.
”Am mai convenit ca asistenţa financiară pentru Spania să fie furnizată prin intermediul Instrumentului European de Stabilitate Financiară (FESF) până când Mecanismul European de Stabilizare (MES) devine funcţional. (…) Comisia va prezenta în scurt timp propuneri privind un mecanism unic de supraveghere a sectorului financiar, pe baza article 127(6) al Tratatului, implicând astfel Banca Centrală Europeană. Cerem Consiliului şi Parlamentului să ia în considerare cu prioritate aceste propuneri, până la finalul anului. După ce este creat un mecanism unic de supraveghere eficient, ce implică BCE, Mecanismul European de Stabilizare va avea posibilitatea de a recapitaliza direct băncile din zona euro şi în urma unei decizii periodice, în anumite circumstanţe şi cu îndeplinirea anumitor condiţii”, a explicat oficialul european.
El şi-a exprimat convingerea că negocierile asupra cifrelor aferente politicilor sectoriale specifice din cadrul financiar multianual 2014-2020 se vor încheia în acest an şi a reafirmat rolul important al implicării PE în negocierile privind bugetul multianual al Uniunii Europene.
”Avem de-a face cu probleme pe termen scurt, mediu şi lung. Am reuşit să găsim un echilibru între responsabilitate şi solidaritate. Am lucrat pentru creştere şi locuri de muncă, pe de o parte, şi pentru stabilitate financiară, pe de altă parte. Avem nevoie de reforme în statele membre şi acţiune comună la nivelul UE şi al zonei euro. Toate aceste lucruri sunt legate între ele, iau timp şi presupun curaj. Acordurile de joi şi vineri sunt paşi importanţi în direcţia corectă”, a încheiat Herman Van Rompuy.
Şefii de stat şi de guvern din UE, reuniţi în cadrul Consiliului European de vară, au convenit cu privire la ‘Pactul pentru creştere şi locuri de muncă’, ce prevede că toate ţările membre trebuie să rămână deplin angajate pentru luarea de măsuri imediate necesare la nivel naţional pentru atingerea obiectivelor din Strategia Europa 2020.
Concluziile summitului UE de două zile încheiat vineri după-amiază, la Bruxelles, relevă că în punerea în practică a recomandărilor specifice, statele membre vor pune un accent particular pe următoarele aspecte. O primă prioritate va fi continuarea consolidării fiscale favorabile creşterii economice diferenţiate, respectând Pactul de creştere şi stabilitate şi cu luarea în considerare a circumstanţelor specifice fiecărei ţări. Comisia Europeană va monitoriza impactul constrângerilor bugetare asupra cheltuielilor ce stimulează creşterea şi a investiţiilor publice. Executivul UE va informa Consiliul cu privire la calitatea cheltuielilor publice şi amploarea posibilelor acţiuni în cadrul UE şi în cadrul fiscal naţional.
Apoi, ţările membre trebuie să se concentreze şi pe promovarea creşterii şi a competitivităţii, în special prin tratarea dezechilibrelor majore şi pe continuarea reformelor structurale, pentru deblocarea potenţialului intern de creştere, inclusiv prin promovarea economiei digitale, exploatarea potenţialului economiei ‘verzi’, eliminarea restricţiilor nejustificate asupra furnizorilor de servicii şi facilitarea iniţierii unei afaceri.
O altă prioritate a statelor UE va trebui să fie combaterea şomajului şi soluţionarea eficientă a problemelor sociale implicate de criză. În acest sens, vor trebui continuate reformele destinate ameliorării ratei de ocupare a forţei de muncă, mai ales a tinerilor, cu obiectivul ca în câteva luni de la absolvirea unei forme de învăţământ tinerii să aibă posibilitatea unui loc de muncă cu calificare bună, a continuării pregătirii sau a formării profesionale, cu sprijinul Fondului Social European. De asemenea, vor trebui elaborate şi implementate politici eficiente de combatere a sărăciei şi de susţinere a grupurilor vulnerabile.
Statele membre vor pune pune în practică cu rapiditate planurile naţionale pentru ocuparea forţei de muncă şi vor elabora astfel de planuri mai ambiţioase pentru viitorul ‘semestru european’.
În fine, ţările membre vor trebui să aibă în vedere şi modernizarea administraţiei publice, în special prin combaterea amânărilor în sistemul judiciar, reducerea obstacolelor administrative şi dezvoltarea serviciilor de e-government.
