„De la începutul anului şi până astăzi, am primit peste 1.000 de cereri de angajare la companie din toată zona, din Abrud, din Câmpeni. Din 2007, din 2006, avem peste 2.000 de cereri de angajare la companie”, a spus Dragoş Tănase.
Localitatea minieră din Munţii Apuseni Roşia Montană, cu veche tradiţie în exploatarea metalelor preţioase din Europa, este zona care adăposteşte cel mai mare zăcământ de aur din Europa.
Compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), înfiinţată în 1997, deţine licenţa de exploatare în acest perimetru şi îşi propune un proiect minier menit să scoată aurul de la Roşia Montană, o cantitate estimată la 250 de tone de aur. Potrivit reprezentanţilor de la Roşia Montană Gold Corporation, valoarea estimată a aurului de la Roşia Montană este în momentul de faţă de aproximativ 7,5 miliarde de dolari.
„Vorbim de cel mai mare zăcământ de aur din Europa. Valoarea acestui zăcământ este de 7,5 miliarde de dolari. Din aceşti bani, cheltuim undeva peste 6 miliarde să îl exploatăm. Din banii ăştia, 4 miliarde de dolari rămân în România. Valoarea totală a taxelor pe care le plătim la stat este de 1,8 miliarde de dolari. Redevenţa se plăteşte la valoarea producţiei, există o formulă de calcul şi nu trebuie să aşteptăm împrumutul. Valoarea este un procent din producţie. Valoarea redevenţei pe care o ia statul român este undeva între 250 de milioane, până în 300 de milioane de dolari”, a precizat directorul general al Roşia Montană Gold Corporation, Dragoş Tănase.
De asemenea, Dragoş Tănase a adăugat că parametrii licenţei RMGC sunt necunoscuţi, întrucât compania are patru hotărâri judecătoreşti irevocabile, care spun că regimul licenţei obţinut de companie este clasificat.
„Contractul este public. Însă, există un regim al licenţelor de exploatare în domeniul resurselor minerale. Acest regim include protecţia anumitor informaţii şi clasificarea lor şi noi nu vorbim aici doar de Roşia Montană, vorbim de toate licenţele de exploatare. În momentul în care statul o să schimbe legea şi o să vorbim de un regim declasificat sau de publicare a acestor licenţe, o să putem să vorbim şi de publicarea licenţei. Noi, dacă am face publică această licenţă, asta ar fi o infracţiune, ar fi de natură penală”, a explicat directorul general al RMGC.
Potrivit acestuia, informaţiile care sunt încă secrete şi considerate secret de serviciu sunt „acele informaţii care sunt legate de localizarea exactă a zăcământului, ce concentraţii sunt şi unde sunt, şi asta pentru că legea română a stabilit ca acele concentraţii să rămână deocamdată secrete”.
Potrivit autorităţilor locale, în zonă ar exista peste 2.000 tone de metal, de fier, nevalorificate, neexploatate.
„Statul român a reuşit să oprească această exploatare care era ineficientă, dar nu a fost în stare până în prezent nici să comercializeze fierul vechi care mai este aici, şi nici să cureţe locul”, a declarat Ion Dumitrel, preşedintele Consiliului Judeţean Alba.
La rândul său, primarul localităţii Roşia Montană, Eugen Furdui, a declarat că au început lucrările de ecologizare la iazurile de la Gura Roşie şi Valea Seliştei.
„Au început lucrările de ecologizare la iazurile de decantare care au rezultat din exploatarea de la Roşia Montană, la Gura Roşie şi Valea Seliştei. Din păcate, în momentul de faţă, din informaţiile pe care le deţin eu, lucrările au primit ordin de încetare, de stopare, din lipsa banilor. Au început lucrările, le-au făcut parţial, toţi banii aceia, pe care i-a investit guvernul până acum, dacă nu îşi vor continua lucrările, la primele ploi abundende care vor veni totul se va duce”, a declarat Eugen Furdui.
De asemenea, Eugen David, preşedintele Asociaţiei Alburnus Maior, unul dintre ONG-urile care se opun acestui proiect, a declarat în cadrul emisiunii că a făcut o cerere în 2003 pentru a-şi face o pensiune turistică în Roşia Montană şi care i-a fost refuzată.
„Răspunsul Consiliului Local: «La cererea dvs, înregistrată sub numărul (…) vă comunicăm faptul că interzice funcţiunile de locuire şi social-culturale». Cine îşi permite să vină aici să spună că sunt împiedicaţi să dezvolte zona şi ei o împiedică să se dezvolte prin acte legislative”, a spus preşedintele Alburnus Maior.
Ca răspuns la aceste declaraţii, primarul din Roşia Montană, Eugen Furdui, a precizat că, potrivit reglementărilor în urbanism, comuna Roşia Montană are o suprafaţă de 42 de km pătraţi, iar conform Legii Minelor, la întocmirea PUG-ului sunt obligaţi să ţină cont de acel perimetru minier care este sub amprenta unei licenţe de exploatare. „În momentul de faţă, pe raza comunei Roşia Montană, pe o suprafaţă de 75% se poate construi, pe 25% fiind interzisă construcţia”, a explicat Furdui.
Drumurile şi infrastructura, inclusiv siguranţa cetăţeanului, şcoala şi conţinutul învăţământului, infrastructura de sănătate şi tot sistemul sanitar sunt obligaţii prioritare ale statului faţă de cetăţean. Fără îndeplinirea acestora, statul nu există. Campania „Stradă, Şcoală şi Spital” a grupului Realitatea-Caţavencu analizează conţinutul acestui contract social dintre stat şi cetăţean şi încearcă să-i facă pe politicieni să înţeleagă că aceasta este prioritatea priorităţilor.
