Potrivit The Voice of Russia, noul tratat START, semnat de preşedinţii Dmitri Medvedev şi Barack Obama la 8 aprilie 2010, la Praga, a fost adoptat cu câteva amendamente şi două anexe de către 350 de deputaţi, care au votat „pentru”, în timp ce 96 au votat „împotrivă”.
Potrivit presei ruse, documentul face din punct de vedere juridic o legătură între armele strategice ofensive şi armamentul strategic defensiv.
Parlamentarii ruşi au adăugat o anexă în care spun că Rusia ar putea ieşi din Tratat, dacă rachetele balistice americane devin o ameninţare pentru securitatea ţării.
În tratat nu există nicio menţionare explicită a elementelor apărării antirachetă, dar şeful comisiei pentru afaceri externe din Duma de Stat a Rusiei, Konstantin Kosacev, a explicat în dezbaterea care a precedat votul că există o clauză ce permite retragerea din tratat. Niciun tratat nu poate anticipa toate evoluţiile ulterioare ale tehnologiei rachetelor, a explicat Kosacev, arătând că o comisie bilaterală va determina dacă noile arme intră sub acoperirea prevederilor actualului text.
În plus, Kosacev a avertizat că Rusia va putea, dacă va dori, să denunţe întregul tratat, dacă această comisie nu va putea să vină cu o soluţie satisfăcătoare la disputele privitoare la sistemele de apărare.
Potrivit RIA Novosti, aceste lucruri sunt conţinute în două declaraţii suplimentare anexate ratificării tratatului.
Prima declaraţie suplimentară precizează actuala şi viitoarea putere nucleară de disuasiune a Rusiei, în timp ce a doua declaraţie subliniază poziţia Dumei în legătură cu reducerea şi limitarea armamentelor strategice ofensive.
Noul pact de reducere a armelor nucleare, care înlocuieşte START 1, document ce a expirat în decembrie 2009, reglementează arsenalul nuclear rus şi american, prevăzând să ajungă fiecare la maxim 1.550 de focoase, de la 2.200 în prezent.
Senatul american a ratificat noul acord cu Rusia la 22 decembrie 2010, dar de asemenea a adăugat câteva amendamente la rezoluţia de ratificare, inclusiv solicitarea de a consolida apărarea globală antirachetă.
Dacă rezoluţia Senatului american spune că Tratatul nu ar trebui să limiteze planurile americane de a dezvolta un sistem de apărare antirachetă, rezoluţia Dumei arată că, dimpotrivă, tratatul poate fi pus în aplicare dacă noile apărări antirachetă nu subminează forţa disuasivă nucleară a Rusiei. Documentul adoptat de Dumă se vrea, de asemenea, o replică la rezoluţia votată de americani, care menţiona sporirea finanţării pentru arsenalul nuclear american, subliniind nevoia de modernizare a forţelor nucleare ruse.
Nici rezoluţia Senatului, nici cea a Dumei nu vor afecta însă textul tratatului.
Noul START va intra în vigoare odată cu ratificarea de către ambele camere ale parlamentului rus, Duma de Stat şi Consiliul Federaţiei. Camera superioară a parlamentului rus ar putea organiza votul de ratificare în prima sa şedinţă de anul acesta, miercuri, 26 ianuarie.
Textul va fi transmis apoi spre promulgare preşedintelui Dmitri Medvedev, probabil la sfârşitul lunii ianuarie sau începutul lunii februarie.
Noul tratat pentru dezarmare nucleară START este un element important al „resetării” relaţiilor dintre Washington şi Moscova, anunţată de preşedintele Obama la preluarea mandatului, după tensiunile apărute în timpul administraţiei lui George W. Bush.
