Titlurile, emise începând din 1982, ultimul an al administraţiei liderului Leonid Brejnev, aveau o maturitate de 20 de ani, valori de 25, 50 sau 100 de ruble şi o dobândă de 3%, fiind tipărite pe bilete de loterie care ofereau şansa unui câştig de până la 10.000 de ruble, un automobil Volga sau o mai modestă Lada Jiguli, potrivit Bloomberg.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Strasbourg, Franţa) a emis în luna iulie o decizie prin care obligă statul rus la plata a 37.150 euro către un pensionar care locuieşte în apropierea Moscovei, drept compensaţie pentru „obligaţiunile Brejnev” pe care le deţine, datând din 1982. Suma reprezintă 140 de pensii medii lunare. O altă pensionară, în vârstă de 95 de ani, a câştigat în justiţie o decizie preliminară pentru o compensaţie de 4.300 euro.
Înarmaţi cu decizii judecătoreşti, speculatori versaţi şi pensionari deopotrivă iau cu asalt administraţia pentru a încasa cât mai repede sumele cuvenite în contul titlurilor de stat emise în anii ’80 pentru a absorbi lichidităţi dintr-o economie centralizată, cu un consum intern modest.
Preşedintele Vladimir Putin „trage de timp”, notează Bloomberg, semnând în aprilie un decret prin care suspendă toate plăţile în contul acestor titluri, cel puţin până în anul 2015.
„Toate acestea ar fi trebuit rezolvate încă din anii ’90. Cum ţi-ai putea asuma o asemenea datorie uriaşă? Totul s-ar prăbuşi imediat”, a declarat pentru Bloomberg Boris Kheyfets, specialist în datoria soviecică la Institutul de Economie din cadrul Academiei de Ştiinţe de la Moscova.
Alte republici foste sovietice au stins astfel de datorii în anii ’90, la discount-uri semnificative faţă de valoarea nominală. Rusia s-a angajat însă să acopere integral sumele datorate. Preşedintele Boris Elţîn a promulgat în 1995 o lege prin care guvernul este obligat să restituie economiile din era sovietică pierdute de populaţie, fie din depozite bancare, fie din titluri de stat, cu sume calculate având la bază valoarea nominală raportată la preţurile din 1990.
Restituirile au început în timpul primului mandat de preşedinte al lui Vladimir Putin, când bugetul guvernului rus a trecut pe excedent datorită creşterii puternice a preţurilor petrolului.
În prezent, la începutul celui de-al treilea mandat al lui Putin, bugetul se apropie din nou de deficit.
Guvernul a alocat în bugetul pentru 2012 suma de 50 miliarde ruble (1,2 miliarde euro) pentru astfel de compensaţii.
Profesorul Kheyfets de la Academia din Moscova spune că nu există documente publice care să ateste câte „obligaţiuni Brejnev” sunt în circulaţie. Fiind titluri la purtător, acestea erau utilizate ca o a doua monedă, sprijinind economia gri din era sovietivă, notează el.
Rusia nu a amintit de aceste titluri în prospectul întocmit în acest an pentru o emisiune de eurobonduri de 7 miliarde de dolari.
Unele dintre titluri au fost vândute sau preschimbate în obligaţiuni noi la începutul anilor ’90. După legea din 1995, guvernul a convertit obligaţiunile din 1982 în aşa-numite „ruble promisorii”, majorând valoarea nominală a titlurilor cu 40%. Alte legi adoptate ulterior au modificat valoarea certificatelor astfel încât să evolueze în tandem cu un coş de bunuri de consum de referinţă şi au asigurat dobânzi de cel puţin 9%. Ultima reevaluare a titlurilor promisorii a avut loc în 2003, când guvernul de la Moscova plasa fiecare astfel de obligaţiune la 32,34 ruble, cifră amintită şi la procesul în urma căruia CEDO a acordat septuagenarului rus peste 37.000 euro.
Specula cu certificate sovietive a ajuns şi pe EBay. Obligaţiuni de 25 de ruble datând din 1982 se vând pe EBay.com de la 2,85 dolari bucata. Pe site-uri din Rusia, unii ofertanţi susţin că au dovezi că titlurile pe care le deţin sunt pe cale de a fi răscumpărate de Ministerul Finanţelor. Alţii încearcă să-şi vândă titlurile în ţări vecine, unde guvernul rus nu este obligat prin lege să le răscumpere.
Cel mai mare pariu pe „obligaţiunile Brejnev” a fost făcut de Artem Tarasov, trader de mărfuri care s-a autoproclamat în 1989, la postul naţional de televiziune, primul milionar legitim al Uniunii Sovietice. Mai târziu, Tarasov a devenit acţionar la Vitas Bank (Moscova), care şi-a pierdut anul trecut licenţa după ce a încercat să treacă în bilanţ obligaţiuni Brejnev de 3 miliarde ruble la valoarea nominală.
Putin a semnat decizia de suspendate temporară a plăţilor la scurt timp după ce banca centrală a observat mutarea încercată de Vitas Bank, susţine Tarasov într-un interviu pentru Bloomberg. Banca centrală a clasificat certificatele drept „Categoria a 5-a”, fără nicio speranţă de recuperare, şi a cerut Vitas Bank să constituie provizioane pentru 100% din valoarea nominală a titlurilor.
Banca centrală susţine că licenţa Vitas a fost retrasă deoarece rata de adecvare a capitalului băncii a coborât sub pragul minim, fără legătură cu obligaţiunile din anii ’80.
Tarasov spune că „are acces” la certificate de 50 miliarde ruble, pe care doreşte să le valorifice printr-o licitaţie.
