„Nu am ajuns la un acord în privinţa acestui subiect”, a spus Rasmussen.
Reprezentantul special al Rusiei pentru cooperarea cu NATO, ambasadorul Dmitri Rogozin, declarase anterior că Rusia doreşte să obţină garanţii de securitate. Potrivit lui Rogozin, NATO trebuie să promită că viitorul sistem de apărare antirachetă din Europa nu vizează potenţial strategic rus.
Rusia şi NATO s-au înţeles de principiu, în noiembrie anul trecut, la summitul de la Lisabona, să coopereze în scutul antirachetă, un proiect căruia Moscova i s-a opus vehement în timpul administraţiei Bush. Detaliile acestei colaborări urmau a fi stabilite ulterior.
SUA şi Rusia ar putea coopera în scutul antirachetă prin desfăşurarea unor analize şi exerciţii comune şi prin împărtăşirea datelor de la radarele de avertizare, dar în final NATO va apăra teritoriul NATO şi Rusia îşi va asigura singură apărarea, declara luna trecută Ellen Tauscher, subsecretar de stat pentru securitate internaţională şi controlul armamentului. Oficialul american a arătat că obiectivul ar fi constuirea unui parteneriat cu Rusia care să ofere garanţii reciproce de securitate.
Tauscher a ţinut să infirme temerile că Washingtonul şi Moscova ar avea „discuţii secrete” sau ar „încheia înţelegeri secrete” pe tema colaborării în privinţa scutului antirachetă.
Aproape 40 de congresmeni americani i-au trimis, joi, o scrisoare preşedintelui Barack Obama cerându-i să nu cedeze în faţa ruşilor pe tema scutului antirachetă din Europa şi să le refuze accesul la date sensibile pe acest subiect.
