Adunarea Generală a acţionarilor combinatului chimic Amonil Slobozia va decide, la sfârşitul acestei luni, schimbarea obiectului principal de activitate din producţia de îngrăşăminte în producţia de energie electrică, potrivit unui comunicat trimis Bursei. În acest fel se pune stop unei tradiţii de 41 de ani de producţie neîntreruptă de uree, Amonil fiind cel mai mare producător din ţară al acestui tip de îngrăşământ. Potrivit comunicatului, producţia de îngrăşăminte şi produse azotoase cade în subsidiar fiind încadrată la activitate secundară.
Contactat de MONEY.RO, Gheorghe Anastasoai, directorul combinatului, nu a dorit să spună nimic mai mult decât „de ceva timp Amonil nu mai face îngrăşăminte, Chemgas le produce acum. Centrala e în construcţie”.
„O atare schimbare era previzibilă. De mai mult timp cei de la Amonil aveau în plan să instaleze două turbine de câte 6 MW fiecare. Au şi autorizaţia. Totuşi, eu nu ştiam că acest lucru se va întâmpla atât de curând. Cam 400 de oameni ar urma să-şi piardă locul de muncă ca urmare a reprofilării pe energie electrică. O să mă interesez şi eu să vedem ce şi cum”, a spus, pentru MONEY.RO, Gabi Ivaşcu primarul din Slobozia.
Declinul fabricii din Slobozia a început încă de acum doi ani de când o creanţă a Distrigaz Sud de 53 de milioane a fost preluată de Chemgaz, o firmă înfiinţată chiar în 2009, al cărei acţionar este un offshore din Belize. Chemgas este asciată imperiului chimico-agricol InterAgro al miliardarului Ioan Niculae care deţine şase fabrici de îngrăşăminte în ţară. În contul acelei datorii Chemgas a preluat, treptat, mare parte a patrimoniului Amonil şi chiar mulţi dintre salariaţi. La un moment dat Amonil ajunsese să funcţioneze plătind chirie către Chemgas pe propriile instalaţii. Mai mult, din 2009 până la sfârşitul anului trecut, Amonil a fost nevoită să facă un troc cu InterAgro care presupunea ca firma lui Niculae să-i furnizeze gaze la schimb cu toate produsele pe care Amonil le făcea. Cu alte cuvinte, nimic din ce producea Amonil nu mai putea fi vândut pentru că totul îi aparţinea InterAgro. La acea dată conducerea societăţii a motivat acest troc prin necesitatea de a păstra salariaţii ca să se evite convulsiile sociale.
„Chemgas nu este o parte a InterAgro. Este o societate cu acţionariat 100% străin. Da, este un offshore aşa că poate fi deţinută de oricine fie el grec, rus, ori bielorus. Eu am doar un contract de procesare gaze cu Chemgas. Cât despre Amonil schimbarea obiectului de activitate este doar formală pentru că, în fapt, ei şi-au pierdut, de mai mult timp activele şi salariaţii”, a spus pentru MONEY.RO, Ioan Niculae.
Pentru că, în cele din urmă, Amonil nu a mai avut bani să funcţioneze, acţionarii au decis să renunţe la activitatea de producţie a îngrăşămintelor şi să treacă la producţia de energie. Centrala de la Amonil va fi în cogenerare(furnizare combinată de energie electgrică şi căldură) şi va fi ridicată pe un teren cesionat de aceeaşi Chemgas pentru care Amonil va trebui să plătească 13 milioane de lei.
Amonil Slobozia a fost înfiinţată în 1969 şi are ca obiect de activitatea fabricarea îngrăşămintelor şi a păroduselor azotoase. Din 1993 compania a devenit cel mai mare producător de uree din ţară produsele sale fiind exportate pe patru continente. Amonil este listată la Bursă unde are o capitalizare de 20 de milioane de lei. Trei offshore-uri din Belize şi Cipru deţin 64% din acţiunile companiei.
