Finanţarea obţinută prin acordul cu FMI/UE şi instituţiile financiare internaţionale va fi astfel înlocuită cu resurse din piaţă, împrumuturile de pe pieţele financiare pe termen mediu şi lung urmând să urce de la 3,9 miliarde euro în 2010 la 6,4 miliarde euro, se spune într-un raport S&P.
În 2009, Guvernul a împrumutat de pe pieţele financiare, prin emisiuni pe termen mediu şi lung, 6,8 miliarde de euro, în timp ce în anul anterior valoarea fondurilor atrase a fost de numai 1,8 miliarde de euro.
Guvernele statelor din Uniunea Europeană (UE) vor împrumuta anul acesta 1.100 miliarde de euro prin emisiuni pe termen mediu şi lung de pe pieţele financiare, în scădere de la 1.292 miliarde de euro în anul anterior. În Europa de Est, necesarul de finanţare va coborî de la 169 miliarde de euro la 140 de miliarde de euro, în timp ce pentru întreaga Europă se va reduce cu peste 200 de miliarde de euro, de la 1.413 miliarde de euro la 1.200 de miliarde de euro.
Raportul S&P include doar datoria emisă de guvernele centrale în nume propriu, excluzând alţi emitenţi publici şi obligaţiunile garantate de stat.
De asemenea, S&P nu ia în calcul fondurile atrase prin împrumuturi bilaterale şi multilaterale, precum acordul de finanţare de 20 de miliarde de euro finalizat de România cu Fondul Monetar internaţional (FMI), UE şi alte instituţii financiare sau cel preventiv, de peste cinci miliarde de euro, încheiat cu Fondul, UE şi Banca Mondială.
Valoarea datoriei comerciale a statului român, pe termen scurt, mediu şi lung, va creşte în acest an de la 31,2 miliarde de euro la 35,2 miliarde de euro, potrivit estimărilor S&P. În 2009, datoria comercială se situa la 24,3 miliarde de euro, în urcare de la 19,3 miliarde de euro în anul precedent.
Datoriile guvernelor din UE vor avansa anul acesta de la 7.694 miliarde de euro la 7.904 miliarde de euro, în timp ce la nivelul Europei, valoarea acestora va urca de la 8.200 de miliarde de euro la 8.371 miliarde de euro. Europa de Est va înregistra o creştere uşoară de la 632 miliarde de euro la 633,8 miliarde de euro.
La nivelul anului trecut, 37,7% din datoria României avea scadenţa pe termen scurt, 51,5% din soldul total fiind în valută. România se află pe prima pozţie în UE după ponderea datoriei pe termen scurt în totalul pentru anul trecut, fiind urmată de Olanda (18,5%) şi Portugalia (17%). Totodată, ponderea datoriei pe termen lung cu rată fixă în soldul total este de 51,4%, cel mai mic nivel din UE cu excepţia Estoniei (5,4%).
Ponderea împrumuturilor bilaterale şi multilaterale în totalul datoriei României urmează să scadă anul acesta de la 29,1% la 28,3%, potrivit estimărilor analiştilor S&P.
Rata de rostogolire a datoriei publice a statului român (valoarea datoriilor pe termen lung ajunse la maturitate la care se adaugă fondurile atrase pe termen scurt în anul anterior) va urca anul acesta până la 35,6% din total, notează S&P, fiind cea mai ridicată din Uniunea Europeană. Rata este dublă faţă de nivelul de 17,5% înregistrat la nivel comunitar sau 17,6% în Europa Centrală şi de Est. În urma României se plasează Olanda (25,6%), Finlanda (24%) şi Suedia (24,3%).
Acordul de tip preventiv al României cu FMI, încheiat pentru doi ani, are o valoare de 3,09 miliarde DST (3,46 miliarde de euro la cursul actual), respectiv 300% din cota ţării la Fond. Acordul va fi însoţit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde de euro de la UE şi de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială.
România a finalizat în martie un acord în valoare de 13 miliarde de euro cu FMI, la care s-au adăugat finanţări de la UE şi mai multe instituţii financiare internaţionale, valoarea totală a pchetului de împrumut ajungând la 20 de miliarde de euro.
Guvernul a aprobat în iulie anul trecut un program de împrumuturi pe termen mediu de pe piaţa externă (Medium Term Notes), cu o valoare de 7 miliarde de euro.
