România şi Bulgaria, care sunt cuplate de la aderarea la UE, în 2007, intenţionează să intre în Schengen în martie, spunând că toate criteriile au fost îndeplinite, relatează Sofia News Agency.
Însă această perspectivă a fost blocată, practic, de opoziţia vehementă a unor state UE cheie, în special Franţa şi Germania. Aceste ţări au evocat lipsa de progrese în lupta împotriva corupţiei şi crimei organizate ca principal motiv pentru opoziţie.
„Cazul Bulgariei şi României ar putea fi ajutat dacă următoarele rapoarte ale Comisiei – ce vor fi publicate în iulie – vor fi mai pozitive”, a declarat un diplomat european pentru DPA, referindu-se la aderarea celor două ţări la spaţiul Schengen.
Declaraţia intervine la două zile după raportul interimar al Comisiei Europene privind reforma judiciară şi lupta împotriva corupţiei.
Raportul dat publicităţii vineri – reprezentând a opta evaluarea a Comisiei după instituirea, în 2007, a Mecanismului pentru Cooperare şi Verificare – nu are nici concluzii şi nici recomandări, reliefând situaţia înregistrată în timpul scurs de la ultimul raport al CE, din 20 iulie 2010. Astfel, în ceea ce priveşte situaţia din România, textul remarcă o serie de evoluţii pozitive, subliniind în câteva ocazii că România a ţinut cont de recomandările făcute anterior de Comisie. Însă raportul notează şi o serie de neajunsuri, subliniind că prioritară rămâne reformarea sistemului judiciar.
„România ar trebui să se axeze pe lansarea unei revizuiri independente a sistemului judiciar, reforma sistemului disciplinar pentru magistrați, măsurile de îmbunătățire a celerității proceselor care au ca obiect cazuri de corupție la nivel înalt și pe consolidarea politicii anticorupţie generale”, spune Comisia. Executivul european mai arată că prioritară în următoarea perioadă este pregătirea intrării în vigoare a noilor coduri. „Principala provocare a României în lunile următoare în ceea ce privește reforma judiciară va fi de a se pregăti cu succes pentru intrarea în vigoare a celor patru noi coduri”, afirmă raportul.
În România, mai spune raportul, au avut loc discuții preliminare referitor la o revizuire a funcționării sistemului judiciar, recomandată de Comisie. Totuși, această revizuire nu a fost încă lansată. Efectuarea unei evaluări independente a modului de funcționare a sistemului njudiciar ar contribui la identificarea măsurilor necesare pentru a consolida eficiența sistemului. Raportul recent privind vulnerabilitățile sistemului judiciar român, elaborat de o echipă de magistrați, avocați, academicieni și reprezentanți ai societății civile, reprezintă o contribuție utilă la această activitate, arată documentul.
Ca şi în rapoarte anterioare, activitatea DNA este apreciată de Comisia Europeană, în timp ce Parlamentul este instituţia arătată cu degetul pentru blocarea cursului justiţiei în cazurile Ridzi şi Păsat. Printre „bilele albe” date României se mai află Legea micii reforme în justiţie şi îmbunătăţirea legii ANI.
Mai trebuie realizată o analiză cuprinzătoare a întârzierilor specifice a cauzelor de corupție la nivel înalt, așa cum recomandase Comisia. O serie de instituții, inclusiv Înalta Curte, Inspecția Judiciară, DNA-ul și Ministerul Justiției, au reflectat, în grade diferite, asupra acestei chestiuni. Aceste inițiative oferă o bază utilă de reflecție privind viitoarele soluții, subliniază Comisia.
În cazul Bulgariei, Comisia Europeană îi cere să se concentreze pe strategia de reformă a justiţiei, dar şi să facă o reformă profundă a sistemului judiciar şi de poliţie.
„Pentru a menţine dinamismul reformelor, Bulgaria ar trebui să se concentreze pe strategia reformei naţionale a justiţiei, dar şi să facă o reformă profundă a sistemului judiciar şi a poliţiei”, se arată în raport.
Acest lucru necesită măsuri pentru îmbunătăţirea practicii judiciare şi o continuare a ameliorării modului în care sunt structurate sistemul judiciar, poliţia şi alte organisme de anchetă, subliniază CE.
Până la următoarea evaluare a Comisiei, din vara anului 2011, Bulgaria ar trebui să se concentreze şi pe adoptarea unei legi eficiente privind confiscarea bunurilor ilegal obţinute, pe crearea unei autorităţi pentru identificarea şi pedepsirea conflictelor de interese şi pe cazurile de corupţie şi crimă organizată.
