„Francezii nu mai vor o Europă ca o sită. Acesta este mesajul pe care l-am auzit”, a declarat el, a doua zi după primul tur de scrutin, marcat de un scor foarte ridicat al candidatei extremei drepte Marine Le Pen.
„Dacă Europa nu îşi poate apăra frontiera, Franţa o va face”, a subliniat el. „O Europă care nu îşi stăpâneşte fluxurile migratorii este (o Europă) terminată”, a insistat el într-o reuniune electorală.
Ministrul francez de Interne Claude Guéant va apăra această poziţie joi, în cadrul unei reuniuni cu omologii săi din Uniunea Europeană (UE) la Luxembrug.
El va reclama posibilitatea restabilirii controalelor la frontierele naţionale pe timp de o lună, în cazul eşecului unei frontiere externe a Spaţiului Schengen, şi prelungirea acestei măsuri dacă va fi necesar.
Germania susţine această solicitare, exprimată într-o scrisoare comună, semnată, de asemenea, de către ministrul german de Interne Hans-Peter Friedrich.
Francezii recunosc că nu vor obţine nimic concret joi. Punctul nu este înscris pe ordinea de zi şi nu este prevăzută nicio dezbatere pe tema spaţiului Schengen înaintea următoarei reuniuni a miniştrilor de Interne prevăzute pentru 26 mai, la 20 de zile după al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa, subliniază Preşedinţia daneză a UE şi Comisia Europeană (CE).
Niciun oficial european nu doreşte să adopte vreo poziţie asupra unei probleme atât de sensibile politic în Franţa, înaintea alegerilor, a subliniat aunul dintre ei sub protecţia anonimatului.
Ei au înţeles că scorul realizat de către Frontul Naţional (FN, de extremă dreapta), de aproape 18% din voturi, în cadrul turului întâi al alegerilor prezidenţiale de duminică, va inflama temele legate de migraţie în campania din Franţa pentru turul doi.
Voinţa afişată a lui Sarkozy de a-şi obliga partenerii să îi accepte cererile i-a iritat pe unii dintre aceştia, iar primele reacţii ar putea fi destul de negative, joi, la Luxemburg.
Propunerea franco-germană cu privire la Schengen „sună foarte rău”, a apreciat ministrul luxemburgez de Externe Jean Asselborn, într-un interviu pentru pentru săptămânalul german Der Spiegel.
„Liderii europeni ar trebui să dea dovadă de leadership, în loc să caute să flateze aceste forţe de extremă dreapta”, a repetat, la rândul său, comisarul însărcinat cu Afacerile Interne Cecilia Malmström.
Solicitarea franco-germană nu este nouă. Dezbaterea asupra unei reformări a spaţiului Schengen a început în martie 2011, la iniţiativa Franţei. „Comisia a prezentat propuneri care, până în prezent, erau respinse de Guvernul francez”, a subliniat Executivul de la Bruxelles.
Iniţiativa franco-germană vizează „accelerarea cadenţei”, dau asigurări negociatorii francezi.
Însă ea bate departe, deoarece vizează „excluderea temporară” a statelor membre Schengen ale căror frontiere au devenit frontiere externe, atunci când acestea nu sunt în măsură să le controleze.
Sarkozy a fost clar. „Frontiera dintre Grecia şi Turcia nu este apărată”, „nu este controlată, nu este ţinută”, a declarat el.
Atena se declară în măsură să îşi asume obligaţiile, în cazul în care Turcia acţionează pentru a controla fluxurile de imigranţi clandestini veniţi pe teritoriul său. Însă Ankara vrea, în contrapartidă, facilităţi la acordarea vizelor de călătorie în UE pentru cetăţenii turci, o solicitare blocată de Germania. Acest punct nu este abordat în scrisoarea franco-germană.
